2020-01-21 13:34

Un proiect aşteptat îndelung de bucureşteni: Consolidările gratuite

 |  21:01
Un proiect aşteptat îndelung de bucureşteni: Consolidările gratuite

P24

Deputatul liberal Ovidiu Raeţchi propune un proiect de lege prin care consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, să se facă gratuit pentru proprietari. El propune crearea unui fond special la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale de 500 de milioane de lei, în condiţiile în care Primăria Capitalei a alocat anul acesta 164 de milioane de lei pentru consolidarea imobilelor.

“Cadrul legislativ actual nu permite punerea în siguranţă a clădirilor care prezintă pericol public, pentru că blocajele care apar pe teren nu sunt rezolvate de lege. Propun ca lucrările de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, să fie urgentate prin crearea Fondului pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a unui Program de Risc Seismic prin care să fie simplificată procedura de punere în siguranţă a imobilelor. Costurile ar ajunge la circa 500 de milioane de lei pentru consolidarea clădirilor din Bucureşti, o sumă care pare modică dacă ne gândim la descoperirile făcute de Curtea de Conturi cu privire la fondul de urgenţă a Guvernului, de exemplu”, spune deputatul liberal Ovidiu Raeţchi pe pagina sa de socializare. Dacă la suma propusă de liberal se adaugă şi cea a Primăriei Capitalei, prevăzută în bugetul pe 2016, se poate vorbi în sfârşit de un program viabil al consolidărilor. “Practic, prin acest fond ar urma să fie asigurată finanţarea integrală de către stat a lucrărilor de consolidare, unul dintre motivele pentru care proprietarii refuză începerea lucrărilor fiind faptul că trebuie să suporte cheltuielile. În aceeaşi măsura este nevoie de dispunerea unei măsuri de evacuare în cazul persoanelor care blochează lucrările, însă doar după ce li se asigură cazare temporară”, a precizat Raeţchi.

Situaţia imobilelor din Capitală

În Bucuresti sunt 181 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. “Dintre acestea, 85 de clădiri au peste 5 etaje (44,7%), 46 au peste 8 etaje (24%), 59 au sub 4 etaje (31,05). Majoritatea acestor clădiri sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Majoritatea imobilelor sunt situate în Centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru”, spun reprezentanţii municipalităţii.

În ultimii 10 ani, au fost consolidate doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic, 19 au fost consolidate în programul de consolidări a Primăriei Capitalei,  restul de proprietari. Cea mai dificilă problem este cea a obţinerii acordului de la toţi proprietarii pentru începerea lucrărilor, dar şi a fondurilor necesare, care până acum intrau şi în sarcina oamenilor.

Principalele prevederi ale proiectului de lege:

• Proprietarii, persoane fizice şi juridice, beneficiază de scutirea de taxa privind eliberarea autorizaţiei de construire pentru execuţia lucrărilor de consolidare a construcţiilor din proprietate, cu destinaţie de locuinţă sau cu alte destinaţii, precum şi de taxa privind timbrul arhitecturii.

• Ministerul Dezvoltării Regionale va constitui, in vederea expertizării, proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru clădirile încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, cu destinaţia de locuinţă, spaţiu comercial sau orice altă destinaţie, un fond de urgenţă numit Fondul pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent, precum şi o comisie numită Comisia Naţională de Evaluare şi Implementare a Programului de Risc Seismic cu privire la lucrările de expertiză, proiectare şi consolidare, în vederea simplificării acţiunilor de punere în siguranţă a fondului existent, care vor fi incluse într-un plan de intervenţie numit Programul de Risc Seismic.

• Comisia Naţională de Evaluare şi Implementare a Programului de Risc Seismic va fi alcătuită din experţi evaluatori, proiectanţi şi constructori responsabili de proiectarea, pe baza expertizei tehnice, a planului de consolidare a clădirilor în cauză, precum şi de realizarea planului de intervenţie, contractarea lucrărilor împreună cu primăriile municipiilor, judeţelor şi primăria municipiului Bucureşti.

• Fondul înfiinţat la nivelul Ministerului Dezvoltării va fi constituit ca un fond de urgenţă pentru lucrările necesare pentru punerea în siguranţă a clădirilor, fără obligaţia returnării acestor fonduri de către proprietarii spaţiilor cu destinaţie de locuinţă, spaţiu comercial sau orice altă destinatie.

• Decizia luată de autorităţile competente în urma expertizării tehnice a clădirilor, justificată prin iminenţa pericolului public privind intervenţia asupra locuinţelor este obligatorie pentru proprietarii acestor imobile.

• Proprietarii persoane fizice sau juridice sunt obligaţi să prezinte documentatiile cadastrale necesare începerii lucrărilor de consolidare în termen de 3 luni de la notificare, în caz contrar primăriile minicipiilor şi oraşelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti putând dispune evacuarea lor până la finalizarea lucrărilor.

• Aplicarea deciziei de evacuare se va dispune doar după ce Consiliile minicipiilor, oraşelor şi comunelor vor asigura locuinţele de necesitate pentru cazarea temporară a persoanelor şi familiilor pe perioada executării intervenţiilor care nu se pot efectua în construcţii ocupate. Decizia de evacuare are caracter executoriu de la data ofertei unui spaţiu de cazare temporară şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.

• Pe întreaga durată de întocmire a documentaţiilor cadastrale, proprietarii şi asociaţiile de proprietary vor beneficia de consiliere şi asistenţă din partea unor persoane din cadrul Primăriei Capitalei care au competenţe in acest sens.

Argumentele lui Raeţchi

Un proiect aşteptat îndelung de bucureşteni: Consolidările gratuite
zoom

“Gradul de expunere al României şi mai cu seamă al Bucureştiului, în cazul unui cutremur, este foarte mare - pagubele materiale ar fi de ordinul miliardelor de dolari, iar pierderile de vieţi omeneşti ar fi mai mari decât ne putem imagina. Cadrul legislativ actual nu permite, practic, punerea în siguranţă a clădirilor care prezintă pericol public, pentru că blocajele care apar pe teren nu sunt rezolvate de lege. Tocmai de aceea, propun ca lucrarile de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, să fie urgentate prin crearea Fondului pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a unui Program de Risc Seismic prin care să fie simplificată procedura de punere în siguranţă a imobilelor”, comentează Ovidiu Raeţchi.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2016-02-13



Parerea ta...

PENTRU CARACATITA
11 Feb 2016

Si ce vrei ? Din bani sa le refaca casoiele si sa le inchirieze la baruri si restaurante ?
INCHIRIERI
12 Feb 2016

Ante-comentatorul meu are dreptate dintr-un punct de vedere. Daca reparatiile blocurilor cu bulina se fac din bani publici, ar trebui sa se dea o lege care sa nu permita inchirierea spatiilor respective pentru o perioada de timp. In caz contrar, sa se plateasca acea consolidare.
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray