2019-09-21 12:04

Vlatko Dimov primește „pâine și sare” după... 17 ani. Stă în țară din 1998, vorbește româna, e căsătorit, are copil, e angajat

 |  21:01
Vlatko Dimov primește „pâine și sare” după... 17 ani. Stă în țară din 1998, vorbește româna, e căsătorit, are copil, e angajat

Marius Florian

În tradiția românească, oaspeții sunt primiți cu pâine și sare. În zilele noastre, asta ar trebui să se traducă și printr-o atitudine binevoitoare față de străinii onești care se stabilesc și își fac un rost pe plaiurile mioritice. În practică, lucrurile nu au stat deloc așa. Obținerea cetățeniei române a fost un calvar, România „ținând nasul” mai sus decât țări occidentale cu regim considerat draconic de acordare a cetățeniei. Acum, situația străinilor din România e pe cale să se schimbe.

În următoarele zile, macedoneanul Vlatko Dibrean Dimov, stabilit în municipiul Constanța, intenționează să își depună actele pentru obținerea cetățeniei. Locuiește în România din 1998, este căsătorit de un an și jumătate, are un job de consilier politic și, potrivit acestuia, abia acum reușește să se încadreze în prevederile legale privind obținerea cetățeniei.

„Deși România duce o politică de culturalizare, de apropiere a aromânilor, a megleniților (meglenoromâni - n.r.), a celor din Serbia, din Moldova iarăși, este o procedură din anii 1990. Adică, duci o politică de apropiere a acestor oameni, dar îi pui în aceeași oală cu cei din țările arabe... Este o problemă de principii, de viziune, de coerență. (...) În fond, a fost adoptată de curând o hotărâre de Guvern prin care oamenii care aduc anumite beneficii să aibă acceptul, să fie drumul spre cetățenie mai ușor. Sunt situații cu persoane căsătorite, iar legea spune să fie cinci ani căsătoriți, pe urmă să aplice. Sunt lucruri cu care sunt perfect de acord ca fiind necesare, ca filtre pentru cetățenie. Sunt o grămadă de studenți care vin aici și vor să lucreze, atunci ai tot felul de blocaje. Nu poți să te angajezi pentru că ești străin, nu poți să iei un credit pentru că ești străin, nu poți să faci nu știu ce pentru că ești străin. E necesară o politică pentru oamenii care vin nu sub îndrumarea de imigrare, ci pentru oamenii care vin pur și simplu pentru școlarizare, pentru muncă, să li se poată acorda un acces mai mare, pentru a fi prinși și în zona de legalitate, și în zona de fiscalitate. (...) Anii de studiu nu sunt luați în calcul decât pe jumătate. Adică, pentru opt ani de zile, trebuie să stai 16 ani în România. Dacă te căsătorești, trebuie să ai cinci ani de căsătorie. (...) În acești 16 ani trebuie să ai studii, trebuie să ai oarecum reglementat dreptul tău într-o formă”, a spus Dimov, pentru PUTEREA.

Zeci de macedoneni din Constanța, pregătiți să depună actele

Precum Vlatko Dimov, alți circa 50 de macedoneni din Constanța vor depune actele la Autoritatea Națională pentru Cetățenie și speră ca după întreaga procedură birocratică să își îndeplinească visul, acela de a deveni români și în acte.

Între timp, anul acesta s-a înregistrat o nouă creştere a solicitărilor de redobândire a cetăţeniei române din partea cetăţenilor Republicii Moldova, în baza articolului 11 din Legea cetăţeniei: 48.728 de la începutul anului, faţă de doar 19.949 cât au solicitat în 2014. Articolul 11 se referă la persoanele care au avut cetăţenia română şi au pierdut-o „din motive neimputabile lor”, precum şi rudele acestora până la gradul trei. În fapt, se aplică celor care au fost cetăţeni români în teritorii pe care România le-a pierdut de-a lungul timpului. Din păcate, pot beneficia de lege doar persoanele din Republica Moldova, deoarece Ucraina nu permite dubla cetăţenie, ba chiar îi sancţionează pe cei ce ar obţine cetăţenia română sau a altui stat.

Nu este și cazul Macedoniei. Vlatko Dimov va putea să își păstreze și cetățenia macedoneană, și pe cea românească, în cazul în care o va obține.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 este în vigoare din 15 septembrie a.c. și a fost adoptată „pentru a introduce anumite facilităţi în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti sau care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României”. Totodată, s-a modificat și îndelung hulitul art. 8, care impunea mai multe blocaje celor care voiau să aplice pentru obținerea cetățeniei române.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-10-14



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray