2019-09-20 00:23

ANALIZĂ POLITICĂ ÎN OGLINDĂ. Alegerile prezidenţiale - semnalul pentru ruperea PSD?

 |  17:56
ANALIZĂ POLITICĂ ÎN OGLINDĂ. Alegerile prezidenţiale - semnalul pentru ruperea PSD?

Rezultatul alegerilor prezidenţiale au fost neaşteptat pentru PSD şi, mai ales, pentru Victor Ponta. În primul tur, Victor Ponta avea cu 950.000 de voturi mai mult decât Klaus Iohannis, iar în al doilea tur, Klaus Iohannis a avut peste un million de voturi mai mult decât Victor Ponta. Evident, eşecul acestor alegeri reprezintă pentru Victor Ponta un moment critic în cariera sa politică. După afişarea rezultatelor, Victor Ponta avea de ales între două variante strategice.

Soluţia de onoare

Victor Ponta putea să renunţe la postul de premier, în încercarea de a salva partidul pentru alegerile locale şi legislative din 2016. Din opoziţie, PSD ar fi putut să conteste măsurile guvernamentale ale PNL, erodând astfel, capitalul electoral al formaţiunii. Surprins fiind, pentru că acesta nu este un gest previzibil pentru PSD, PNL ar fi fost nevoit să apeleze la garnitură guvernului Boc, din lipsă de persoane suficient de pregătite pentru a asuma imediat guvernarea. Situaţia ar fi decredibilizat efortul de campanie al noului PNL de a se separă, la nivelul percepţiei publice, de figurile consacrate ale PDL. Însă, acest gest ar fi echivalat cu o sinucidere politică pentru Ponta, care ar fi renunţat astfel la toate pârghiile guvernamentale prin care încă mai poate negocia cu structurile teritoriale.

Salvarea de moment

Victor Ponta a optat pentru a doua variantă: păstrarea guvernării. Această strategie îi foloseşte pentru negocierile ce vor urma până la congresul care ar trebui să decidă conducerea PSD. Rămânerea în funcţie îl plasează pe o poziţie de forţă în acel moment. Victor Ponta cauta aşadar să se folosească de mecanismul distribuirii resurselor guvernamentale, către reprezentanţii PSD din teritoriu, pentru a încerca să îi fidelizeze şi pentru a demonstra că acesta este în continuare util interesului lor pe termen scurt. Dar strategia dăunează interselor PSD pe termen mediu şi lung, câtă vreme actul de guvernare erodează credibilitatea PSD şi încetineşte procesul de repliere a partidului în vederea anului electoral 2016.

Calcule realiste

Problema cu care Victor Ponta se confruntă este dată de faptul că nu toţi aleşii locali sunt dispuşi să se supună unui asemenea şantaj, în condiţiile în care o parte dintre aceştia sunt conştienţi de faptul că, la alegerile următoare, ar risca să-şi piardă mandatul.  În plus, o parte dintre aleşii locali sunt conştienţi că Ponta nu poate ţine guvernarea până în 2016, înţelegând că noul PNL va efectua manevre parlamentare de răsturnare a majorităţii, ceea ce va duce la schimbarea guvernului. Pentru aceştia, raportul cost-beneficiu este pur şi simplu dezavantajos, pentru că pastratea guvernării ar echivala cu încă două, trei luni de resurse venite de la centru, apoi o lungă perioadă de „austeritate” locală. Mult mai atractivă este perspectiva unor resurse guvernamentale care să vină constant, pe o perioadă de patru ani, începând cu 2016.

Ce se întâmplă cu PSD Bucureşti?

Deşi nu avem o reprezentare statistică foarte clară a ponderii unor asemenea voci în PSD (a unor aleşi locali care să înţeleagă riscul pe termen lung pentru partid, presupus de păstrarea guvernării), există cel puţin două voci care au exprimat public dezacordul faţă de strategia asumata de Victor Ponta. La o zi după alegerile prezidenţiale, primarul Sectorului 3 şi vicepreşedintele PSD, Robert Negoita, a vorbit despre ieşirea PSD de la guvernare, că opţiunea cea mai bună pe termen mediu şi lung. Poziţia acestuia a fost tranşanta, Negoita făcând referire la dorinţa romanilor şi la votul masiv anti-PSD, înregistrat la alegerile prezidenţiale. Robert Negoita a fost urmat de Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5, care a criticat organizarea alegerilor şi campania electorală condusă de Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD. Miza amândurora a avut o dublă semnificaţie. Primă este cea evidenta, aceea de oprire a actului de erodare a credibilităţii PSD, prin ieşirea de la guvernare şi de asumare a votului popular. A doua miza a fost aceea de conservare a intereselor pe termen lung ale partidului. Fiecare zi petrecută de PSD la guvernare erodând partidul în perspectivă alegerilor parlamentare şi locale din 2016.

După declaraţiile publice ale lui Robert Negoita şi Marian Vanghelie, Victor Ponta, împreună cu Liviu Dragnea, au avut o conferinţă de presă în care au criticat aspru ieşirile celor doi, ameninţându-i cu excluderea din partid. Excluderea celor doi primari, sugerată de premierul Victor Ponta, ar vulnerabiliza PSD la nivelul Capitalei. În acest moment, PSD deţine două primarii de sector (3 şi 5) şi Primăria Generală, iar partidele din alianţa de guvernare (PC şi UNPR) alte două primarii de sector (2 şi 4). Însă, pentru Victor Ponta acest lucru contează prea puţin. Calculul sau strategic priveşte nu consolidarea PSD, ci conservarea unui avantaj momentan, menit să amâne momentul ieşirii sale din prim planul politic.

Pe de altă parte...

În judeţul Buzău, de exemplu, PSD se afla într-un context complicat: din 87 de primarii, deţine 72. Această situaţie a apărut după ordonanţa de „migraţie a primarilor”, odată cu trecerea de la PNL la PSD a preşedintelui Consiliului Judeţean Cristinel Bigiu. Ca urmare a acestei decizii, un număr mare de primari liberali au semnat adeziuni la formaţiunea social-democrata. În timpul campaniei electorale, chiar dacă, în baza estimărilor sociologice şi în baza rezultatelor primului tur de scrutin, lucrurile nu stăteau deloc bine pentru ACL, atât Vasile Blaga, cât şi Klaus Iohannis au făcut front comun, declarând fără rezerve ca primarii care au plecat de la PDL şi PNL nu vor mai fi primiţi înapoi.

Noul PNL ar trebui, cel puţin teoretic, să nu mai aibă astfel loc pentru acei aleşi locali care au părăsit partidul. În acest moment, ACL are  în judeţul  Buzău 15 primari (8-PNL şi 7 -PDL). În acesta conjunctură, o bună parte din primarii PSD din Buzău, sunt convinşi că nu mă pot câştiga acelaşi număr de primarii şi în 2016. Astfel, îşi doresc rămânerea la guvernare cât mai mult timp, pentru a profita de resursele venite de la centru şi pentru a se asigura astfel că au suficiente fonduri pentru a duce la bun sfârşit proiecte locale, care să le deschidă posibilitatea continuităţii în politică. Ei vor susţine fără rezerve, în timpul unui congres naţional al PSD, candidatura lui Victor Ponta, fiind conştienţi că menţinerea sa în fruntea partidului este singura soluţie pentru menţinerea guvernării. Mai mult, este evident că parlamentării sunt dependeti de sprijinul  preşedinţilor de filiale (care sunt fie primari, fie preşedinţi de consilii judeţene) şi, în consecinţă, trebuie să vireze politic în funcţie de interesele lor. Puşi în faţa unei situaţii de a alege între păstrarea guvernului şi întărirea PSD, aceştia vor alege ce aleg şi primarii.

O abordare periculoasă

„Cazul Buzău” şi „cazul Bucureşti” sunt importante pentru că ne arată ca în interiorul PSD se dezvoltă două tabere distincte. Prima îşi doreşte să iasă de la guvernare şi să apere partidul pe termen lung. A două îşi doreşte să păstreze puterea guvernamentală pentru a nu întrerupe fluxul de fonduri de la centru către periferie. Până la congresul PSD, care putem intui că va avea loc la începutul anului viitor, cele două tabere vor avea suficient timp pentru a se radicaliza. Tabăra reprezentată de cei ce doresc ieşirea de la guvernare, va avea argumente potenţate de criticile pe care PSD le va încasa de la actuala opoziţie, pe marginea bugetului de stat pe 2015. Erodarea scorului electoral estimat al PSD va fi evidenta, iar numărul celor care vor înţelege că ieşirea de la guvernare este singura soluţie va creşte. De partea celalalta, tabăra celor care vor rămâne la guvernare vor fi conştienţi că se afla pe un drum fără întoarcere. Cu cât rămân mai fideli lui Victor Ponta şi opţiunii de rămânere la guvernare, cu atât erodarea politică va fi mai puternică prin căderea guvernului în urma unei moţiuni de cenzură. Cele două tabere vor tinde să rupă PSD. Şi chiar dacă nu vor reuşi să o facă, simplul conflict dintre ele, precum şi decizia de a asumă o poziţie divergenta, va împiedica PSD să ia cele mai bune decizii în vederea anului electoral 2016.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-11-20



Parerea ta...

EXCELENT
21 Noi 2014

ha. incredibil de bun articol. sah de inalt nivel, nu altceva. multumesc. ps. daca van ghele vede, atuci vine.
UNDE VINE MAREAN?
21 Noi 2014

Fii mai clar, te rog. La PMP sau la noul PNL vroiai sa zici?
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray