2019-08-23 08:06

Andrei Pleșu nu mai crede în democrație!

 |  11:04
Andrei Pleșu nu mai crede în democrație!

Într-un comentariu publicat în Adevarul.ro, intitulat „Dileme, stupori, resemnare”, scriitorul Andrei Pleșu mărturisește, „nu fără oarecare teamă”, că îi vine greu să mai creadă în democrație, după evenimentele politice din ultimul an, care se suprapun peste accidentele istorice precum uciderea lui Socrate sau preluarea puterii în Germania anilor 1930 de către Hitler: Brexit, câștigarea alegerilor în SUA de către Donald Trump, câștigarea alegerilor în România de PSD și ordonanțele de urgență „privind amnistierea și grațierea unor penali”. „Democraţia a ajuns, pentru mine, un concept dilematic. Nu mai ştiu ce să cred”, spune Pleșu. El anunță că a renunțat la speranță și la luptă, rezumându-se la observație: „Fac și eu ce pot: șed și cuget! La vîrsta mea, resemnarea poate fi un mod de viaţă. (...) Resemnarea, într-o asemenea situaţie, e incapacitatea de a mai dansa. Chestie de dureri articulare...”.

Fondator al săptămânalului „Dilema” (ulterior „Dilema veche”), Andrei Pleșu începe prin a defini, într-o manieră proprie, conceptul de dilemă. 

„Spus pe româneşte, «a avea o dilemă» înseamnă ceva de genul: orice-ai face tot prost iese! Ai la îndemînă, să zicem, două soluţii distincte (ba chiar opuse), dar pînă la urmă ambele te duc în aceeaşi fundătură. Nu poti ajunge la un răspuns valabil, indiferent dacă o iei «hăis» sau «cea». Asta se poate întîmpla din mai multe motive.

Ori eşti atît de prost, încît eşti mereu depăşit de înţelegerea corectă a situaţiei, ori eşti atît de deştept, încît hamletizezi la nesfîrşit, incapabil să acţionezi, ori realitatea este atît de confuză, de inconsistentă, de degradată, încît nu oferă nici o posibilitate de sistematizare nuanţată şi de reacţie funcţională la nebuloasele ei tribulaţii. O situaţie «dilematică» e o situaţie care boicotează liberul arbitru, pentru că nu-i dă nici o şansă de orientare eficientă”.

Acestea fiind spuse, fostul ministru al Culturii (în cabinetul Petre Roman) și de Externe (în cabinetul Radu Vasile), consilier al președintelui Traian Băsescu, își începe confesiunea care, într-un fel, e o trimitere în derizoriu a propriei sale activități politice:

„Mărturisesc, de pildă, nu fără oarecare teamă - căci sună cît se poate de «incorect» - că democraţia a ajuns, pentru mine, un concept dilematic. Nu mai ştiu ce să cred. Ştiu vorba lui Churchill («Democraţia este cea mai proastă formă de guvernămînt, cu excepţia tuturor celorlalte»), o vorbă care poate fi dată drept exemplu de manual pentru definiţia unei adevărate (= insolubile) dileme. Şi totuşi, ce-i de făcut? Cum să cred într-un regim politic prin a cărui mecanică legitimă, Socrate a fost condamnat la moarte şi Hitler adus la putere? Cum să cred în democraţie, cînd practica ei aduce la conducerea ţării un provincial şmecher şi ţanţoş, cu liota lui de diletanţi, semidocţi şi pipiţe, care îmi vor administra viaţa? Cum să cred în democraţie, cînd, datorită ei, o ţară ca Statele Unite ajunge pe mîna unui mahalagiu oblu, încîntat de sine şi de gîndirea sa de rîndaş parvenit? Cum să cred în democraţie cînd, prin referendum, Marea Britanie s-a rupt de Uniunea Europeană, deşi, întrebaţi ce-au votat, o puzderie de englezi au admis că n-au ştiut exact despre ce e vorba? Cum să cred în democraţie, cînd bietul Vadim s-a impus, prin vot, în anul 2000, drept (iminent) prezidenţiabil? În asemenea cazuri, dacă mă decid să accept, prin absurd, democraţia, trebuie să-mi dirijez nemulţumirea către electorat, adică să bombăn poporul, ceea ce, iarăşi, nu se face. (Pe de altă parte, nici convingerea unor săteni din Prahova că Biblia a fost scrisă de popa din Târgovişte nu mă stimulează să le acord acelaşi drept de vot pe care îl acord, justificat, lui Mihai Şora, sau lui Cărtărescu. Evident, sunt bolnav de «elitism»).

De curînd, o nouă dilemă e pe cale să-mi scurtcircuiteze gîndirea. Guvernul vrea să dea o ordonanţă privind amnistierea şi graţierea unor penali. Mie unuia mi se pare destul de perfidă «urgenţa» în care e împachetată această delicată iniţiativă legislativă. Preşedintele ţării crede, întîmplător, la fel. Cîteva mii de oameni ies în stradă pentru a protesta împotriva milostivului proiect al guvernanţilor. Or, dintr-odată, apar pe piaţă subtile speculaţii hermenutice: manifestanţii din stradă sunt manipulaţi ca nişte fraieri, dacă nu sunt direct agenţi provocatori. În fond, cine i-a scos din casă? E clar că nu «societatea civilă»! Cît de clar? Îmi vine să întreb şi eu, parafrazîndu-l pe Henry Kissinger («Cînd vreau să vorbesc cu Europa unde să sun?»): «cînd vreau să vorbesc cu societatea civilă unde să sun»? La GDS? La România Curată? La Freedom House? Sau, mai direct, la marele pericol naţional pe nume George Soros? Şi dacă manifestanţii au fost aduşi în stradă de «servicii», să înţeleg că «serviciile» sunt contra guvernului? Ar fi ceva… Sau vor «acoperiţii» şi şefii lor să creeze pur şi simplu haos, ca să poată manevra din umbră desfăşurarea evenimentelor? Sunt serviciile o adunare de genii care controlează tot, sau un teren de luptă între de-alde Ghiţă şi de-alde Coldea, adică o tipică instituţie autohtonă, o harababură cu strategii, interese şi afaceri contradictorii? Din această dilemă nu pot pentru ca să ies...

Dar dincolo de dileme mai mari sau mai mici, mai «soft» sau mai primejdioase, sunt năpădit şi de o sumedenie de stupori, mai mult sau mai puţin fatale. Cum poate ajunge un individ cu gîndirea şi vocabularul lui Cătălin Beciu să fie numit secretar de stat în guvernul Ponta (lasă că şi Ponta…) şi vicepreşedinte ALDE (lasă că şi Tăriceanu…). Sau: cum poate Adela Loredana Popescu, secretara sexy a lui Gabriel Oprea, să fie decorată şi de Traian Băsescu şi de Klaus Iohannis, cu «Virtutea Militară» (?!), «Ordinul Naţional Serviciul Credincios» şi «Steaua României»? Dar cum poate un zeflemist de mîna a doua ca Victor Ponta să ajungă prim-ministrul ţării şi să iasă, lacom, la rampă, cu enormităţi jucăuşe, de tipul: incendiile de la Colectiv şi Bamboo au fost puse la cale de «piromanul» Iohannis, ca să pună mîna pe putere? Ce să mai spun de infantilismul pios al unui alt prim-ministru, care acceptă, de formă, acest titlu, pentru a deveni camuflajul şefului său de partid? Lista stuporilor mele - şi, sunt sigur, ale multor compatrioţi - poate fi prelungită la nesfîrşit. Cireaşa de pe tort e ambiţia dlui Dragnea de a se trage-n poză cu Donald Trump, deşi (1) nici un alt preşedinte de partid (de stînga!) european şi nici un prim-ministru din lume n-au fost dispuşi să cumpere această onoare, deşi (2) dl Trump nu ştie, probabil, cam pe unde vine România şi deşi (3) nu e clar cine a dat banii (şi de ce?) pentru această mascaradă. (...)”.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/politica/dileme-stupori-resemnare-1_5885b80b5ab6550cb8b5f214/index.html


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2017-01-23



Parerea ta...

LEVST.
09 Ian 2018

Facebook blochează conturi pe bandă rulantă. Ultima victimă, Paul Dragoş Aligică.:„Aflu cu stupoare că unul dintre cei mai rafinați gânditori----______-----mos aligica "rafinat ganditor..."te pufneste rasul...Cititi-i articolul"andrei plesu"-si altele-(10-11-2013) pe Revista 22(cuib -de-vipere-ciocoi!) si o sa notati de la primele cateva cuvinte ca este un pupincurist incontrolabil( e adevarat, nu unic)l, insa prolix, ca alti multi"ganditoari" post-decembristi. Aceasta a fost perioada cand comentariile mele au inceput a fi blocate pe respectiva fitzuica, si pana la urma blocat, etc., eram prea dur si cu 'ndrei 'plesu cat si cu flebetea lor , pres-edintele tarii...Dar iata si mostra:"Andrei Plesu- de Dragos Paul Aligica:Exista cineva intre concetatenii nostri care are experienta, anvergura, calitatile, echilibrul, luciditatea si charisma necesare unui presedinte de stat civilizat, european. Mai mult, ale unuia foarte, foarte, foarte bun. A dovedit de cateva decenii bune ca nu este doar o prezenta publica intelectuala formidabila dar si (a) un excelent om politic si (b) cineva care stie sa construiasca institutii si sa promoveze oameni, o calitate foarte rara in lumea romaneasca.Numele sau este Andrei Plesu. Sa presupunem ca ar accepta sa candideze.... Andrei Plesu ca prezenta, atitudine, standarde, anvergura arata ceea ce ar trebui sa fie un om de stat, o persoana publica...." comentarii: 1,2,3..."Un presedinte ca Andrei Plesu ma poate reprezenta pe mine (Adriana Gorga octombrie 12, 2013 Advocacy, Opinie ):Suntem intr-un moment de rascruce. Dintre toti potentialii candidati la presedintia Romaniei, niciunul nu ne reprezinta... A cere cuiva sa fie presedintele Romaniei nu e un privilegiu, ci o responsabilitate enorma. Trebuie sa-i arati mai intai ca il meriti...Este nevoie sa facem un pas inapoi, sa tragem aer in piept si sa ne raspundem sincer la intrebarea daca meritam un presedinte ca Andrei Plesu... De aceea cred ca singur
LEVST.
09 Ian 2018

-cont-"... De aceea cred ca singura intrebare pe care ar trebui sa ne-o punem repede este: Un presedinte ca Andrei Plesu ma poate reprezenta pe mine ?____________———–__________Este evident ca d.p.a are si o sora, „cercetatoare” in Elvetia, care sufera de aceiasi problema (ca si d.p.a.) adica a insecuritatii si low self-esteem (in care incearca sa-i tarasca pe toti), intrebarea care nu-i lasa sa doarma si sa se ingrasa fiind, „daca meritam noi-masele- un asa „titan” , precum a.p… Pentru d.p.a., este de inteles, neputand face cariera cu idolatrizarea catre fiinta suprema, a devenit mai pamantean si si-a gasit cult de veneratie pe acest a.p..Ma intreb insa , de ce „cercetatoarea” din Elvetia nu face o paralela cu presedintia elvetiana(functie absolut derizorie) sau cu parlamentarii elvetieni care nu au nici birou si nici salarii macar, fara sa mai vorbim de numarul ilustrativ, avand in vedere complexitatea si volumul economiei elvetiene si -chiar si- complexitatea etnica? Ea vrea neaparat (ca si fratele ei) sa acceptam ca un singur individ este in stare de minuni, iar acel individ este cel propus de ei, chiar daca „repede”, pentru a nu se prinde masele ca ar fi doar o noua iluzie, cea ce confirma ca nu exista magie, ci mai degraba viteza in executie si nebagare de seama, din partea auditiei… Pare a fi si ceva conspirational la mijloc, cele doua „articole” apar unul dupa altul, pe aceiasi pagina(barlogul lui d.p. a., contributors.ro- intrare pe baza de ochi albastri!) si amandoua arunca anatema-a priori- asupra oricui nu ar fi de accord cu propunerea, respectiva „cercetatoare” il si plezneste pe primul comentator (in dezacod cu ea) spunandu-i ca face parte dintre cei „care vor sa rateze intrarea Romaniei in modernism”!
LEVST.
09 Ian 2018

mai jos un alt comentariu, banuiesca ca din cele care mi-au adus excluderea, mai ales ca -anterior- comentasem direct la "articolele" lui 'ndrei 'lesu, ,personal cred ca individul semiobez a avut ceva de'a face cu "pedepsirea" mea...cum, chiar sa nu stiu cine este el???!!!///:2013-10-11 Il " cunosc" pe AP din aceste articole, scrise la R-22, am inteles ca a scris ceva carti: asta nu spune nimic, atata timp cat nu a adus nici o imbunatatire practica! Iar din aceste articole caldicele (deobicei) am notat ca are un oarece talent in a imperechea cuvintele, modalitate prin care dezvolta platitudinile la un nivel agreabil, insa mai niciodata nu uita sa insereze cate un laudatum a satanas, catre cel care i-a asigurat masina la scara si salariu neconditionat; acest lucru il scoate din orice cursa a adevaratelor valori, daca chiar ar ajunge pres- edinte nu ar realiza nimic, dimpotriva tara s-ar consuma cu si mai mare viteza.Aceasta este impresia mea despre ins, de acea nici nu am mai comentat ultimele sale articole, individul este unul din "greii" care sub masca intelectualitatii manierate au distrus Romania, prin afilierea directa sau discreta cu oricine este la putere. Jenant! Dar este "normal" pentru d.p.a. sa scrie asemenea texte, un alt intretinut de system.
LEVST.
09 Ian 2018

-cont-"...Oricat ar fi de inalte calitatile intelectuale, daca nu duc la diseminarea progresului in masa societatii, inseamna ori ca nu sunt atat de super pe cat par, ori ca sunt posedate de un individ lipsit de adevarata cultura , cea umanista, adica aceste "calitati intelectuale", sunt de fapt -cea ce numim- viclenie, folosita doar pentru a trai el/ea si clanul sau mai bine(pe scurt spus), indiferent de vitregiile la care sunt supuse milioanele din jur, considerate (chiar daca niciodata declarat) doar carne de tun, sau animale de povara, de pe urma carora acesti "intelectuali" si politicienii (pe care-i sustin) traiesc in lux si acumuleaza averi fara sens.Romania are nevoie si de intelectuali (inclusiv de marca) , nimeni nu le neaga dreptul la existenta si inplicare in treburile cetatii, insa la acest moment(de fapt , de zeci de ani) Romania are nevoie de cat mai multi soldati-cetateni Cincinnati , si chiar mai mult, de un general Franco.As vrea sa stiu unde sta a.p. & ceata, in privinta Monarhiei (si unde a fost in "90, cu privire la aceasta problema) unde sta cu privire la marea problema a tuturor timpurilor (si anume saracia si diviziunea economica) adica cu privire la A TREIA CALE(societate de proprietari cu oportunitati egale), si ce a facut pentru a curma actuala situatie dezastruoasa a tarii, din inaltele functii avute...Nu i-am citit biografia , dar aparent este un individ in varsta, ar putea sa se sacrifice macar in ceasul al 12-lea, insa este clar, a ales calea "caldicica", adica confortul social , indiferent de pretul pe care-l va plati postmortem...Poate ca merge pe cel mai cinic realism (foarte adevarat si foarte raspandit), " ce mai conteaza dupa ce mori!".Nu-l blamez prea mult, insa asemenea indivizi nu prea au sanse sa ramana in istorie ca stalpi de lumina ci doar ca cioturi arse...
LEVST.
10 Ian 2018

-cont-"... de la aceiasi, de la care imprumuta banii!Asa ca Sir James, n-o avea nici caderea "epistemica si nici morala " sa se pronunte, insa ca si autorul articolului are dreptul universal la opinie. Si ce este mai grav (nu pentru SJ) este ca pare a fi mult mai probabil ca nu a luat premiul Nobel pe daboji. Adica are dreptate si in acest caz, mai ales ajustat cronologic si cu detaliile necesare. Cea ce insa nu a fost intrebat respectivul este daca Romania s-ar putea ralia economiilor si performantelor sociale occidentale, in circumstante deosebite, raspunsul este ca nu, atata timp cat aceasta clasa politica este activa, fie cu , fie fara Europa, Romania va continua sa fie o greutate imensa , si pentru zona europeana, dar mai ales pentru ea insasi, marii bolovani ai tarii fiind chiar capul si gatul acesteia.Unica solutie este Armata & Comp. -pentru scurt timp- si impreuna cu valorile autentice-oricat de putine- ale societatii civile, inceperea reformelor corecte, in forta si fara intrerupere.
LEVST.
10 Ian 2018

-cont-"...Gunoaielor, voi sunteti cei mai perfizi si mai mari vanzatori de tara...
Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri



PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray