2019-10-23 13:42

BOBOTEAZĂ 2019, ritualuri și obiceiuri străvechi. Ce trebuie să facem până pe 6 ianuarie pentru a sărbători BOTEZUL Domnului

 |  14:09
BOBOTEAZĂ 2019, ritualuri și obiceiuri străvechi. Ce trebuie să facem până pe 6 ianuarie pentru a sărbători BOTEZUL Domnului

Boboteaza este o mare prăznuire creștină care pune punct, pe 6 ianuarie, celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. De Bobotează credincioșii sărbătoresc botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul, care este și el celebrat pe 7 ianuarie.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.  „Prin botezul în Iordan, Hristos a sfințit firea apelor de pretutindeni, lucru mărturisit și în rugăciunile citite la Bobotează: «Astăzi firea apelor se sfințește»”, ne învață crestinortodox.ro

De Bobotează, din bătrâni se păstrează obiceiul ca un preot să arunce o cruce într-o apă, râu, lac sau mare, după care bărbaţii cei mai curajoși se aruncă să o aducă înapoi, iar acela care reuşeşte să ajungă primul la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi va avea noroc tot anul. În timpuri mai vechi, primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut în mare cinste de toți credincioșii.

La sate, unde se păstrează mai puternic tradiția din bătrâni, ziua de Bobotează se aseamănă mult cu cea de Crăciun. Se colindă, se fac farmece şi se desfac cu descântece, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. Cei mai credincioși creștini, în special bătrânii, țin post negru în Ajunul Bobotezei, adică în 5 ianuarie, la fel ca în Ajunul Crăciunului şi în Vinerea Mare dinaintea Paştelui.

Astfel, potrivit tradiţiei străbune, în Ajunul Bobotezei, în casele din anumite regiuni rurale, în special în nordul țării, se găteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al mesei un bulgăre de sare. Pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, zacuscă, sarmale umplute cu crupe (boabe de porumb sau de orez măcinate mare), borş de „burechiuşe” (un fel de paste făinoase din Bucovina), „urechiuşele babei” (colţunaşi umpluţi cu ciuperci sau cartofi fierți cu ceapă prăjită, din Bucovina și Basarabia), fasole bătută, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Tot calendarulortodox.ro ne dezvăluie alt obicei din bătrâni: „În nordul țării, la sat, femeile obișnuiau în vremurile străbune să se adune în grupuri mari acasă la cineva, unde aduceau alimente și băutură. Acest obicei din bătrâni este cunoscut și sub numele de «Iordanul femeilor». După ce femeile serveau masa, acestea cântau și jucau întreaga noapte. Dis-de-dimineață femeile ieșeau în uliță și luau pe sus bărbații care din întâmplare le apăreau în drum, chiar și cu forța, amenințându-i cu aruncatul în apă”.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-01-05



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray