2019-08-22 12:10

Episodul 35. JURNAL IMEDIAT de Gelu Tudoroniu, ofiţer al Armatei. Coadă la ziare! Ne suspectăm reciproc

 |  21:01
Episodul 35. JURNAL IMEDIAT de Gelu Tudoroniu, ofiţer al Armatei. Coadă la ziare! Ne suspectăm reciproc

11 Februarie 1990. Marseileza română adică „Deşteaptă-te române” (după poemul lui Andrei Mureşan, intitulat iniţial la 21.06.1848 – Un răsunet) cere o enormă forţă mobilizatoare. Dacă aş fi un savant în domeniul medicinei aş face cumva. Unii ar trebui vaccinaţi cel puţin odată pe an cu îndemnul imnului nostru.

Excursie Turnu Severin – Bucureşti, cu autocarul

- Pe urmele revoluţiei - 425 lei pentru adulţi

– 374 lei pentru elevi.

Afişul de lângă magazinul BIG se grăbeşte să inoculeze trecătorilor că revoluţia s-a terminat. Întreprinzătorii de la O.J.T. au trecut la afaceri... revoluţionare. Se vorbeşte pe la colţuri. Se vorbeşte ca şi înainte pe vremea răposatului. Zaharia, dactilografa din Secţie, continuă şi ea să pună întrebări „nevinovate”. E posibil să se afle pe ştatul de plată al vreunui informator. Ori pe ştatul vreunei reţele de spionaj. E riscant să faci aprecieri fără acoperire, dar prea face gafe. Televiziunea a reluat şedinţa de constituire a C.P.U.N. prezentând secvenţe comice sub titlul sugestiv de Lambada politică. Excelent programul TVL ca de altfel şi al radiodifuziunii. Venind de la Izvorul Frumos (cu o captură de cinci litri de vin rubiniu) ascult la radioul maşinii, engleza lui Petre Roman în dialogul cu secretarul de stat al S.U.A. – James Baker. După amiaza – o partidă de fotbal cu soldaţii. În echipa adversă joacă şi grănicerul de serviciu la plutonul de câini. O încasăm datorită golului marcat de el. La 18,00 Arădăvoaice şi Ganea pleacă în oraş. Rămân să lucrez cu echipa mea la un plan de cooperare cu unităţile din zona de graniţă.  La 22,15 înainte de emisiune radio „Sport” se termină la TV un film american al cărui nume nu l-am reţinut. Oricum puştiul, Mark, eroul principal, a fost mereu pe fază. Filmul de azi – ca şi toate celelalte filme a fost bine ales, fiind lipit de realitatea vieţii noastre. Personajul principal a hotărât (în film) să rămână cu tatăl său biologic. Şi când te gândeşti că sute de copii români sunt vânduţi în Israel sau aiurea! Formularea de adresare specifică armatei se extinde în mediul liceal: „Domnişoară elevă”, „Domnule elev”, „Domnule profesor”. Aceasta va contribui desigur la stabilirea unor raporturi mult mai civilizate şi politicoase între elevi şi dascălii lor. Un surâs primăvăratic începe să apară pe chipurile tinerilor severineni. La ora 21,20 mă sună de la Timişoara lt. colonelul Mircovici, care îmi dă un număr de telefon la Bucureşti: 174040 int. 152, unde pot să-l găsesc pe domnul colonel Tichie. Excepţionalul om şi ofiţer luptă pentru existenţă. 

12 Februarie 1990

„Dă-i doamne românului mintea de pe urmă”. E o chestiune utopică şi ar trebui înţeles limpede că neîmplinirile (unele dintre ele) programului social al Revoluţiei se constituie automat într-un mesaj urgent pentru perioada lunilor ce or să vină. Căci toţi vor, toţi cer... 

Coadă la ziare! În loc de coadă la carne, la unt, la pâine! Ne suspectăm reciproc. Maiorul Mitoiu, un fel de lider al suspicioşilor, dar şi al prudenţilor mi-a spus-o de vreo câteva ori: „taci dom’le să nu te audă careva!...” Radioul lansează o nouă melodie sud americană – Bambu la la. Crainicul ne atenţionează că aceasta urmează să o înlocuiască pe Lambada, după unii, fondul muzical al revoluţiei noastre alături de Deşteaptă-te române. Lambada este trecută definitiv în inventarul romantismului revoluţionar. Seara târziu un grup de 6 piloţi de la Regimentul de aviaţie din Giarmata îşi prezintă revendicările la TVL. Printre ele: demiterea ministrului apărării naţionale şi a ministrului de interne, care este implicat în evenimentele de la Timişoara; desfiinţarea Direcţiei de educaţie şi cultură; dreptul la demisie; numirea unui ministru civil al apărării naţionale, etc. Problema asta cu un civil în fruntea Armatei nu sună bine. Poate să ajungă ministrul apărării unul care nici nu a satisfăcut stagiul militar? Poate. De la Petroşani, maiorul Groza mă informează: circa 300 militari în termen din detaşamentul de lucru au plecat şi ei la Televiziune să-şi spună păsurile. Adică deşi s-a anunţat că militarii nu mai lucrează în economie, ei totuşi lucrează. Parte din armată începe să o ia razna. La Sibiu, unul din bulevarde primeşte numele generalului Milea. Să nu fie prea devreme acest botez având în vedere totuşi că Milea a fost într-un fel unul din oamenii casei Ceauşescu. Marghitaş îmi transmite o veste bună. Felicia a luat şi al doilea examen din sesiunea de iarnă. Apropo de studente, printr-un decret semnat de primul ministru Petre Roman, fetele nu mai fac armata. Poate că hotărârea aceasta îi aduce un capital politic pentru că are mare priză la populaţia feminină. Pentru noi este o pierdere, deoarece studentele care termină pregătirea militară puteau să fie luate în calcul pentru rezerva de cadre. Această grije „părintească” a primului ministru este chiar de criticat până la urmă nimeni nu o să mai facă armata. De hotărârile astea nefericite o să ne aducem aminte când România va fi la „înghesuială”. La Corcova nu s-a ales încă primarul. Nora doctorului, fostă primăriţă la Baia de Aramă, e pe liber şi nu ştie unde va lucra. Este incriminată că a terminat „Ştefan Gheorghiu”, chestiune relativ neimportantă. 

13 Februarie 1990

În scrisoarea din 06.04.1848 către prietenul său Simion Bărnuţiu, Axente Sever scria: „Se aude că oltenii – aici e puterea românilor – ar fi zicând că acum a venit timpul lor, o să le arate ei peste o lună la ciocoi”. 

Severinul este poziţionat strict – administrativ în Oltenia. E drept că, cu ani în urmă, se mărginea cu Austro Ungaria, a fost şi istoria cu Banatul de Severin. Spusele lui Axente Sever sunt de actualitate. Dimineaţă cenuşie. Străzile sunt pustii. Colonelul Arădăvoaice ne face o mică demonstraţie de comportament civic. A venit ordinul scris pentru pensionarea coloneilor Ganea, Truşcă şi Şurcă. Acest fel de ordine sunt de cele mai multe ori triste pentru militar. După festivitatea prilejuită de pensionarea ofiţerilor, pe holul de lângă club reîncepe o dispută aprigă privind participarea oltenilor la Revoluţie. Ilinca înaintează raportul de trecere la pensie, dar nu cred că o face cu convingere. La prânz vorbesc cu domnul general Brădiceanu, care nu a mai dat nici un semn de viaţă până acum. Este deziluzionat de cele ce se întâmplă la Bucureşti. C.P.U.N.-ul îşi reia lucrările în a două şedinţă în plen. Televiziunea este pe fază. Mai multă ordine ca alaltăieri, totuşi încă multă neîndemânare, stângăcie şi infantilism politic la mulţi din cei prezenţi. Se fac şi gafe, se fac răstâlmăciri, unii îşi arată încrâncenarea pentru putere. Domnul Iliescu se adresează la un moment dat unui participant cu „d-le Vită” în loc de „Vâţă”, aspect care stârneşte ilaritate, cel ofensat solicitând rectificarea de rigoare. Domnul Cârciumaru (nu reţin cărui partid aparţine) cere ca în miniparlamentul creat să fie şi reprezentanţii armatei. Lucru înţelept, deoarece, spunea domnia sa „Armata a fost aceea care a contribuit decisiv la victoria revoluţiei”. Ministerul Apărării Naţionale dă un comunicat destul de ferm la adresa grupului de ofiţeri din Timişoara care au prezentat aseară la TVL un set de cereri.

Natura dă şi ea semne de enervare.

Dealurile din jurul Severinului sunt albe, iar primăvara este tot mai aproape. De obicei oamenii sunt dependenţi de vreme, sunt chiar influenţaţi. Ei bine, în şcoala militară de la Sibiu – instructorii noştri ne învăţau cum trebuie să fim independenţi de aceasta, cum trebuie ca soldaţi – să supravieţuim în îndeplinirea misiunii indiferent de starea meteo. O şcoală de neuitat.

14 Februarie 1990

Tranziţia la democraţie prilejuieşte o dezlănţuire a indisciplinei, a instinctelor anarhice, a manifestărilor împotriva a tot ce ţine de ordine. Ce să facă democraţia căci ea nu are nici autoritate, nu se sprijină pe nişte legi severe şi îi lipsesc organele de represiune adecvate. Ultima speranţă rămâne conştiinţa omului. Conştiinţa este însă impenetrabila necunoscută a ştiinţei, iar Evanghelia este suprema treaptă a acesteia.

Este mult mai uşor să reproduci decât să creezi şi cu mult mai simplu să stai decât să munceşti. În unitate se instalează o atmosferă nu tocmai prielnică a unora faţă de sarcinile care ne revin. Surprinzător lt. colonelul C. finalizează câteva lucrări de evidenţă generală cu o calitate destul de slabă. Subordonatele sale îi pun la îndoială nivelul de pregătire profesională şi cer tot mai insistent repartiţii de case şi butelii. Puţină asprime şi mai multă disciplină ar fi necesare. La Bucureşti se desfăşoară a patra masă rotundă pe tema noii legi electorale, iar primul ministru Petre Roman are o întâlnire cu reprezentanţii unor unităţi militare din Timişoara! Acţiune interesantă care, cred ziariştii, îi vor aduce puncte.

Biserica este în actualitate. Literatură creştină, slujbe pentru martiri, reorganizări, noi numiri ecleziastice, dar şi predici de adeziune la actuala conducere politică a ţării. Se putea altfel? Se întrevede o dublare a numărului locaşelor de cult în următorii 2 – 3 ani. Muzeul Militar Central îşi reia vechea denumire de Muzeul Militar Naţional. În afara activităţilor curente pe care le executăm în viteză ne preocupă tot mai mult evoluţia societăţii. Furierul îmi cumpără zilnic ziare şi reviste de 10 lei. Altceva nu mai am timp să citesc. Discutăm mult despre politică. Libertatea asta euforică care a cuprins fiinţa neamului te ameţeşte. A fost constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională ca organ legislativ şi al puterii de stat. Are 241 membrii (106 ai CFSN, 27 ai minorităţilor, 105 ai partidelor nou înfiinţate şi 3 ai foştilor Deţinuţi Politici). Lucrările C.P.U.N.-ului sunt marcate de lupta pentru putere. Vedem atâtea piruete verbale cât pentru o viaţă. Marea majoritate a protagoniştilor pot juca oricând într-o piesă de Caragiale. Grevele se ţin lanţ acum în ţară. Greva medicilor, greva celor din cinematografie (l-am văzut pe Sergiu Nicolaescu între ei, dar cu un document din care reieşea că cererile le-ar fi fost aprobate), greva şoferilor de la I.T.I. şi apoi de ce nu greva fiecăruia... România a intrat în a treia fază. A fost o ţară eminamente agrară, apoi o ţară eminamente agrar-industrială ca acum să devină eminamente politică. În acest perimetru celebra doamna Cornea îndeamnă străinătatea să nu mai trimită ajutoare românilor.

(va urma)


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-12-01



Parerea ta...

Doresc sa comentez



CITESTE SI...

Armata şi uitarea unui secol de la „fâlfâitul opincii şi nojiţelor” pe cerul Budapestei În aceste zile, mai exact, pe 4 august, se împlinesc 100 de ani de când trupele regale române au ocupat Budapesta, învingând armata bolşevică a lui Bela Kun
05 Aug 2019 |
Becalizarea Armatei și talpanizarea Stelei În 1947 se înființează Asociația Sportivă Armata, iar prima secție a clubului a fost cea de fotbal, care, după reorganizarea sistemului de disputare a campionatului, este admisă în prima divizie a țării, după disputarea unor meciuri de baraj
12 Aug 2019

PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray