2019-08-25 00:21

Mari români din Diaspora. Peter Neagoe (1881-1962). Un necunoscut acasă, prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi

 |  21:01
Mari români din Diaspora. Peter Neagoe (1881-1962). Un necunoscut acasă, prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi

Petru (Peter) Neagoe, prozator, publicist şi pictor, aparţine pleadei de români din secolul XX care au renunţat la folosirea limbii şi şi-a alcătuit opera scrisă în idiomul englez. S-a născut în Ardeal, la Odorhei, la 7 noiembrie 1881, făcând parte dintr-o familie de intelectuali români din lumea satelor. Tatăl său a fost notar. Se înrudea cu o serie dintre militanţii naţionali ai românilor. Familia s-a instalat în 1887 în imediata vecinătate a Sibiului, unde şi-a continuat studiile, absolvind liceul german de acolo în anul 1897.

Perioada bucureşteană

În 1898 a plecat la Bucureşti, unde a făcut studii extrem de diverse. A asistat, de exemplu, la o serie de cursuri de la Facultăţile de Litere şi de Drept, manifestând preocupări mai ales în domeniul filosofiei. În paralel s-a înscris la Şcoala de Arte şi Meserii, manifestând interes pentru pictură. Acolo a fost coleg cu Constantin Brâncuşi, de care ulterior avea să fie legat ani de zile şi destinul său de emigrant.

A început activitatea sa de publicist şi de traducător, pe de o parte, iar pe de altă parte, de militant în publicaţii social-democrate ale vremii.

Exilul

Nu se stie exact când a părăsit ţara, oricum între anii 1901 şi 1905. Ştim în mod sigur că a urmat o vreme studii universitare în Bavaria, la Munchen. Se pare că acolo s-a reîntâlnit cu Constantin Brâncuşi, înainte ca acesta să-şi înceapă destinul său partizan.

A ajuns apoi la New York. Destinul lui de acolo, la început, a fost identic cu al multor altor tineri intelectuali, atraşi de mirajul lumii noi. A avut slujbe diferite, modest plătite, precum funcţionar la unele firme, plasator de produse farmaceutice, desenator de cataloage pentru vânzări etc. Şi-a continuat studiile de artă începute la Bucureşti, urmând Academia Naţională de Arte din New York. A făcut eforturi deosebite pentru a-şi însuşi limba şi a făcut ucenicia în ziaristica de peste ocean. În anul 1913 a obţinut cetăţenia americană. A fost mobilizat în vremea războiului.

Imediat după război, tablourile pictate de el i-au adus o serie de beneficii, starea lui materială îmbunătăţindu-se simţitor.

Perioada franceză

În anul 1926, împreună cu soţia sa, Ana, de origine lituaniană, s-a mutat în spaţiul francez, alternându-şi existenţa între Paris şi sudul mediteranean. S-a reîntâlnit cu Constantin Brâncuşi, dar şi cu o serie întreagă de alţi scriitori ai vremii, români sau străini, precum Tristan Tzara, Panait Istrati, Henri Miller, Ezra Pound etc. O vreme a alternat între a se ocupă de pictură şi de a scrie, optând în final pentru meseria condeiului.

Prima sa operă însemnată, nuvela “Caleidoscop”, a fost tipărită în 1928, dobândind treptat importante succese în calitate de prozator.

Lucrările sale au fost publicate în spaţiul anglo-saxon şi traduse în franceză. Primul său volum a fost publicat la Paris în 1932, fiind o vreme oprit de difuzare peste ocean, sub învinuirea de obscenitate. Şi din acest punct de vedere destinul său american se asemăna cu cel al prietenului său Constantin Brâncuşi, căruia nu i s-a autorizat pătrunderea în spaţiul american a “Păsării măiestre”.

În 1934, Peter Neagoe s-a întors în America, unde a fost angajat la Oficiul de informaţii al Departamentului de stat. A continuat să facă frecvente deplasări în Europa. La invitaţia Regelui Carol al II-lea a sosit în România în 1937. Începând din 1934 era prezent în România cu traduceri ale unora dintre lucrările sale, de exemplu “Soare de Paşti” sau “Drumuri cu popas”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost prezent în emisiunile posturilor de radio americane, destinate Europei.

Arhiva personală, în custodia Universităţii Syracuze

După război, fiind în legături cu Petru Groza, şi-a propus scrierea unui ciclu de romane inspirate din momente deosebite de istorie românească. Ultima parte a vieţii şi-a consacrat-o, călătorind frecvent de la New York la Paris, alcătuirii unei biografii romanţate a lui Constantin Brâncuşi, în contextul vieţii artistice de pe malurile Senei, în prima parte a veacului trecut.

A continuat să scrie nuvele şi romane, unele cu referinţe la contextul politic românesc, cel comunist, sau cel legionar. Opera despre Constantin Brâncuşi, “Sfântul din Montparnasse”, a apărut postum. După moartea sa, în 1962, manuscrisele şi arhiva personală au ajuns în custodia Universităţii Syracuze din statul New York.

Trăind decenii în şir departe de ţară, a avut mereu prezente în mintea şi în sufletul său locurile natale, tradiţiile neamului său, ceea ce au şi alcătuit cea mai mare parte a operei sale scrise. Lucrările sale au ca bază cele mai diverse subiecte legate de România.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-03-03

Mai multe imagini:
Mari români din Diaspora. Peter Neagoe (1881-1962). Un necunoscut acasă, prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi
zoom
Mari români din Diaspora. Peter Neagoe (1881-1962). Un necunoscut acasă, prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi
zoom
Mari români din Diaspora. Peter Neagoe (1881-1962). Un necunoscut acasă, prieten şi biograf al lui Constantin Brâncuşi
zoom





Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray