2019-08-24 12:27

OAMENI ŞI POVEŞTI. Jacques Verges, avocatul terorii sau cum i-a salvat de la moarte pe Carlos Şacalul şi Klaus Barbie

 |  21:01
OAMENI ŞI POVEŞTI. Jacques Verges, avocatul terorii sau cum i-a salvat de la moarte pe Carlos Şacalul şi Klaus Barbie

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat pe front contra naziştilor, apoi s-a înscris în Partidul Comunist. A devenit celebru după ce a salvat-o de la moarte pe Djamila Bouhired, o activistă algeriancă vinovată pentru un atentat soldat cu 11 morţi. Ulterior, Jacques Verges i-a reprezentat pe unii dintre cei mai infami oameni ai momentului, printre care liderii Khmerilor Roşii, teroristul Carlos Şacalul şi criminalul nazist Klaus Barbie, astfel că şi-a atras supranumele de Avocatul Diavolului.

„Nu concepeam ca Franţa să dispară, aşa că m-am înrolat. Am riscat totul. Puteam să mor, să fiu desfigurat sau să rămân infirm. Aşa am considerat însă că e corect, să apăr ţara“, şi-a explicat Verges decizia de a se înrola, în 1942, în Forţele Franţei Libere sub Charles De Gaulle. Fiu al unui diplomat francez şi al unei mame vietnameze, Verges s-a născut în Thailanda şi a copilărit pe Insula Reunion. După război, din care a scăpat nevătămat, a început să studieze Dreptul la Paris, devenind ulterior membru al Asociaţiei Studenţilor din Colonii. Acolo l-a şi cunoscut pe viitorul său bun prieten şi client Pol Pot. Era simpatizant al sistemului comunist încă din timpul războiului, aşa că la îndemnul fratelui său, devenit deja membru al Parlamentului European, a luptat împotriva globalizării.

Şi-a salvat viitoarea soţie de la moarte

După ce o perioadă a locuit în Praga, acolo unde era lider al tinerilor comunişti, Verges s-a întors în Franţa unde şi-a început cariera de avocat. Şi-a creat imediat un renume deoarece prelua cele mai controversate cazuri. Rebeliunea din Algeria i-a dat ocazia să îşi pună în aplicare convingerile politice. Considera că Franţa comite aceeaşi infracţiune ca şi Germania nazistă, ocupând prin forţă teritorii care nu îi aparţin. Când Djamila Bouhired a fost arestată şi acuzată de atacuri teroriste în Alger, membrii rebelilor au căutat un avocat. Verges era deja în Alger. „Am simpatizat întotdeauna cu lupta algerienilor şi nu am condamnat violenţa lor. Nu aveam de ce“, şi-a explicat avocatul obsesia de a rezolva acest caz. Djamila avea să fie torturată zile în şir până când a apărut Verges. „Nu trebuie să răspunzi la nici o întrebare. E dreptul tău“, a fost sfatul avocatului. La proces, totul se desfăşura sub zodia linşajului. Toţi din sală cereau executarea „teroristei“. Atunci a apărut deja celebra strategie prin ruptură. La fiecare întrebare, răspundea cu un pro-argument.

Judecător: Eşti cetăţean francez?

Djamila: Nu, sunt cetăţean algerian!

Judecător: Ai comis o crimă!

Djamila: Nu este adevărat, eu am executat un trădător.

Judecător: Eşti o teroristă!

Djamila: Eu fac parte din rezistenţă.

Cam aşa se desfăşurau dialogurile dintre judecători şi viitoarea eroină a revoluţiei algeriene. La scurt timp, Djamila şi alte cinci persoane au fost condamnate la moarte. Ghilotina era deja pregătită. „Timpul trecea rapid şi totul era în defavoarea noastră. Îmi păsa de acest caz mai mult decât de viaţa mea“, a povestit Verges într-un ultim interviu înainte să moară, în 2013. Avocatul se îndrăgostise de clientul său. Iar înverşunarea a devenit mult mai înflăcărată. „Vedeam în ea un simbol, m-a emoţionat total“, recunoştea acesta. Astfel, media internaţională a fost sensibilizată, cazul fiind prezentat ca unul lacrimogen. Zilnic, din zeci de ţări soseau telegrame la Alger pentru graţierea Djamilei. Inclusiv preşedintele francez o susţinea. „Dacă ea va fi executată, atunci şi eu voi ucide pe cineva, doar aşa aş avea pace cu mine însumi“, le spunea Verges colegilor din avocatură. Presiunea internaţională i-a comutat condamnarea la moarte în închisoare pe viaţă, iar odată ce Algeria şi-a căpătat independenţa, Djamila a fost eliberată, iar ulterior s-a căsătorit cu Jacques, care la rândul său şi-a luat cetăţeania algeriană şi a preluat numele de Mansour. Împreună au fondat un ziar, dar curând aveau să îşi dea seama că Algeria devenea o povară. Independenţa a fost prost înţeleasă, iar restricţiile au fost tot mai numeroase. A înţeles însă că victoria din Algeria îl va ajuta în carieră pentru totdeauna. Ulterior, a mai obţinut câteva succese istorice, apărându-i pe câţiva palestinieni, care au deturnat avioane, iar în 1970, izolat de noul regim de la Alger, dispare din viaţa publică. Devenise doar soţul Djamilei Bouhired. Ajunsese să se ocupe de cazuri minore. Ultimul client a fost fiul unui pescar. Atunci a luat o decizie crucială.

Ascuns timp de 8 ani

Ultima oară a apărut în public pe 24 februarie 1970, la un miting organizat în Paris. A ţinut un discurs şi a dispărut. La trei luni distanţă, soţia sa, Djamila, îl credea mort. La fel şi prietenii. Se credea că a fost asasinat din cauza numeroaselor sale colaborări cu persoanele care se opuneau globalizării moderne. „Când cineva se ascunde, când intră în clandestinitate, trebuie să renunţe la toate legăturile, mai ales la cele cu oamenii de care este ataşat. Când m-am dus în vacanţa cea lungă, am renunţat la pipa mea celebră. Am distrus documentele, fotografiile, absolut tot”, şi-a explicat Verges dispariţia sa vreme de opt ani, între 1970 şi 1978. S-a spus că a trăit în Cambodgia, acolo unde vechiul său prieten, Pol Pot, liderul Khmerilor Roşii, devenise tot mai puternic şi a preluat conducerea. Niciodată nu a confirmat. Nici el, şi nici Pol Pot, cel care avea să îi devină client ulterior, când a fost acuzat pentru genocid în Cambodgia, unde din cauza lui ar fi murit până la 3 milioane de persoane. „Unii spun că genocidul era cu totul intenţionat. Eu spun că nu. Au existat crime, au existat decese, dar nu au fost intenţionate. A existat o represiune condamnabilă şi tortură, dar nu pe milioane de oameni. Cu privire la decese, numărul morţilor din gropile comune descoperite nu corespunde cu numărul presupuselor victime. Torturile şi crimele au fost amestecate, dar nu au luat în considerare bombardamentele SUA şi nici foametea provocată de embargoul SUA. Totul a devenit o singură crimă, iar toată vina a fost a Khmerilor Roşii“, şi-a apărat Verges prietenul din studenţie. L-a salvat de la moarte şi pe Khieu Samphan, un alt lider al Khmerilor Roşii, care deja se obişnuise cu gândul că va fi executat când a apărut în faţa Tribunalului Genocidului.

Nici un client nu a fost executat

„Am avut câteva zeci de clienţi care au fost condamnaţi la moarte. Nici unul nu a fost executat până la urmă. Dacă oricare dintre aceştia ar fi fost ucis, atunci aş fi ucis şi eu”, o spunea Jacques Verges din toată inima. Printre cei care au scăpat de pedeapsa capitală s-au numărat Măcelarul din Lyon, nazistul Klaus Barbie, dar şi celebrul terorist Carlos Şacalul. Libanezul Georges Ibrahim Abdallah, la rândul său condamnat pentru terorism, a scăpat mult mai uşor, fiind eliberat ulterior. Jacques Verger a decedat la Paris, în august 2013, la vârsta de 88 de ani.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2015-02-11

Mai multe imagini:
OAMENI ŞI POVEŞTI. Jacques Verges, avocatul terorii sau cum i-a salvat de la moarte pe Carlos Şacalul şi Klaus Barbie
zoom
OAMENI ŞI POVEŞTI. Jacques Verges, avocatul terorii sau cum i-a salvat de la moarte pe Carlos Şacalul şi Klaus Barbie
zoom




Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray