2019-12-15 20:49

REGIM DE VIAŢĂ. Insuficienţa cardiacă depistată la timp poate fi ţinută sub control

 |  21:00
REGIM DE VIAŢĂ. Insuficienţa cardiacă depistată la timp poate fi ţinută sub control

Obosiţi mult mai repede decât altădată şi simţiţi că vă sufocaţi, tuşiţi când faceţi efort şi aveţi picioarele umflate? Acestea ar putea fi semnele insuficienţei cardiace, ceea ce înseamnă că trebuie să mergeţi urgent la un medic specialist pentru a face mai multe investigaţii. Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie au atras atenţia, cu ocazia "Zilelor Insuficienţei Cardiace", asupra pericolelor la care se expun cei care ignoră aceste prime semnale de instalare a bolii.

Insuficienţa cardiacă (IC) este o afecţiune în care inima este incapabilă să pompeze sângele spre organe şi ţesuturi, astfel că acestea primesc o cantitate mai mică de oxigen şi produse nutritive din sânge, dar şi să primească sângele de la organe. În consecinţă, ţesuturile primesc mai puţin sânge ca urmare a incapacităţii inimii de a pompa, iar pe de altă parte, sângele stagnează şi se acumulează în organe, ca urmare a incapacităţii inimii de a-l primi.

Cauze

IC poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Una dintre cele mai frecvente cauze este cardiopatia ischemică, ce se manifestă atunci când apar îngustări (stenoze) la nivelul arterelor care irigă inima. În consecinţă, inima va fi mai prost irigată, fapt ce îi va afecta funcţia de pompă. O altă cauză este infarctul miocardic acut (IMA), ce reprezintă distrugerea unei anumite părţi din muşchiul cardiac, ca urmare a astupării arterei ce asigură hrănirea acelui teritoriu. În mod evident, pierderea unei părţi din muşchiul cardiac afectează funcţia inimii.

De asemenea, hipertensiunea arterială (HTA) determină creşterea presiunii sângelui în vase şi, ca atare, inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a putea pompa sângele. Bolile valvelor cardiace fac ca inima să depună un efort mai mare ca să împingă sângele printr-un orificiu îngustat (valva nedeschizându-se), sau să pompeze sânge atât în vase, cât şi înapoi în camerele cardiace (valva neînchizându-se). Cardiomiopatiile sunt boli specifice ale muşchiului cardiac. Fibra musculară cardiacă nu se poate contracta şi, în consecinţă, apare IC. Bolile congenitale cardiace sunt identificate încă de la naştere. Pot apărea găuri la nivelul pereţilor ce separă camerele cardiace, dezvoltarea insuficientă a unor camere cardiace, afectări ale valvelor cardiace şi ale vaselor mari, toate acestea determinând tulburări majore ale funcţiei inimii.

Cum se manifestă

Simptomele diferă în funcţie de severitatea bolii şi variază de la pacient la pacient şi nu sunt specifice IC, putând fi întâlnite şi în alte boli. Simptomele cel mai frecvent întâlnite sunt: oboseala sau scăderea capacităţii de a face efort, dispneea (senzaţia de sufocare sau de respiraţie grea) - poate apărea şi ortopneea (nevoia de a respira doar stând în şezut) sau sufocarea în timpul nopţii, tahicardia sau pulsul accelerat, apare iniţial ca mecanism compensator, ulterior devine inadaptată şi determină creşterea muncii muşchiului cardiac, tusea, de obicei seacă şi, în special, la efort sau noaptea, edeme (umflarea picioarelor ca urmare a reţinerii de lichide în organism) - acestea se asociază de obicei cu creşterea în greutate.

Cum se diagnostichează

Diagnosticul de IC se pune de către medic pe baza examenelor clinice şi a testelor medicale. Medicul va încerca să afle prin anamneză (discuţia cu dumneavoastră) care sunt simptomele, de când au apărut, în ce condiţii apar, ce alte boli mai aveţi, factorii care v-au agravat boala. Urmează apoi examenul fizic, prin care medicul încearcă să identifice prezenţa semnelor clinice de IC. Astfel, medicul poate identifica mărirea inimii prin percuţia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un ficat de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea venelor jugulare (venele de la nivelul gâtului). Cu ajutorul stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia) şi prezenţa de sufluri sau zgomote cardiace anormale, precum şi apariţia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plămânilor.

Pe baza anamnezei şi a examenului fizic medicul identifică semnele de IC, evaluează severitatea lor şi stabileşte planul investigaţiilor ulterioare. Rolul testelor medicale este de a preciza diagnosticul de IC, severitatea IC, eficacitatea şi posibilele reacţii adverse ale tratamentului.

Factori agravanţi

IC poate fi agravată ca urmare a mai multor factori. Aceştia se numesc factori agravanţi sau precipitanţi ai IC. Cei mai frecvent întâlniţi sunt: nerespectarea regimului de viaţă; nerespectarea tratamentului; tensiune arterială crescută; ritm cardiac accelerat sau foarte lent; apariţia unei infecţii pulmonare; lipsa de control a cauzelor IC (menţionate mai devreme). Mai multe detalii legate de insuficienţa cardiacă găsiţi pe .

Alcoolul agravează boala, iar fumatul este interzis

Regimul de viaţă este foarte important, contribuind la prevenirea agravărilor şi la creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu IC. Fumatul trebuie interzis cu desăvârşire. Dieta trebuie să fie una echilibrată, din care să nu lipsească fructele şi legumele proaspete şi peştele.

Câteva sfaturi sunt importante:

• Evitaţi mesele abundente; este de preferat să aveţi 4-5 mese pe zi în loc de una singură

• Evitaţi să vă îngrăşaţi; surplusul de kilograme este un effortsuplimentar pentru inima dumneavoastră

• Evitaţi alimentele care conţin multă sare; sarea în exces reţine apa în ţesuturi şi agravează IC. Aportul zilnic de sare nu trebuie să depăşească 3 g. Citiţi etichetele fiecărui produs alimentar pentru a vedea concentraţia de sare. Evitaţi alimentele conservate şi mezelurile, bogate în sare

• Evitaţi mâncărurile prăjite sau cu un conţinut ridicat de colesterol

• Consumul zilnic de lichide este obligatoriu pentru pacienţii cu IC. Lipsa consumului de lichide este la fel de dăunătoare ca şi excesul de lichide. La temperaturi normale, raţia zilnică este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi

• Dacă urmaţi un tratament diuretic, reţineţi că acesta duce la eliminarea de potasiu şi magneziu, pe cale urinară; în consecinţă, consumaţi alimente care conţin aceste substanţe (peşte, cartofi, banane, portocale, mere, prune)

• Alcoolul trebuie consumat cu moderaţie şi prudenţă, deoarece este un factor care poate agrava IC; consumul zilnic de alcool nu trebuie să depăşească 100-125 ml de vin pe zi sau o bere

• Efortul moderat, practicat zilnic, îmbunătăţeşte activitatea cardiovasculară şi face ca simptomele (sufocarea, oboseala) să nu mai fie atât de dese. Mersul grăbit este unul dintre cele mai bune tipuri de efort pentru sistemul cardiovascular. Sunt câteva mici reguli pe care le recomandă specialiştii: evitaţi temperaturile extreme (canicula, gerul, vântul), aşteptaţi 1-2 ore după mese, nu începeţi brusc (faceţi o scurtă perioadă de încălzire cu eforturi foarte mici), nu terminaţi brusc (scădeţi uşor intensitatea efortului înainte de a vă opri).

Specialişti

Fundaţia Română a Inimii a fost înfiinţată de către cei 1.000 de medici specialişti cardiologi din România, membri ai Societăţii Române de Cardiologie, pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul prevenţiei bolilor cardiovasculare şi pentru susţinerea campaniilor de sănătate a populaţiei.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 639880-11-07



Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray