2019-12-15 02:28

Sfântul Ierarh Nicolae

 |  21:01
Sfântul Ierarh Nicolae

Sfinţii sunt culmile strălucitoare ale creştinătăţii. Ei au triumfat cu succes în timpul vieţii lor pământeşti prin curăţie sufletească, iubire faţă de Dumnezeu, smerenie şi dragoste faţă de oameni, fiind pilde de trăire duhovnicească. Sfinţii şi-au desăvârşit portretul vieţii lor spirituale după modelul ideal care este Iisus Hristos. Aceşti luceferi ai lumii privesc pământul ca un prilej de cucerire al cerului, moartea fiind pentru ei moment de fericită întâlnire cu Creatorul.

În galeria Sfinţilor Părinţi ai Bisericii se remarcă şi Sfântul Ierarh Nicolae, renumitul arhiepiscop al Mirelor Lichiei, pe care îl sărbătorim în data de 6 decembrie.

Nu în zadar Sfinţii Părinţi şi Sfânta Biserică au rânduit prăznuirea lui şi au statornicit pomenirea acestui arhiereu al lui Hristos, în fiecare an, căci el a fost izvor de numeroase virtuţi şi le-a arătat prin fiinţa sa în toată frumuseţea lor.

Viaţa Sfântului Ierarh Nicolae

Sfântul Nicolae s-a născut în anul 280 d. Hr. în oraşul Patara din provincia Lichia a Asiei Mici, din părinţi temători de Dumnezeu cu numele de Nona şi Teofan. Aceştia i-au dat numele de Nicolae care înseamnă „învingător în dreaptă credinţă, în iubirea faţă de semenii noştrii”. După o creştere aleasă în familie într-o curăţie cu adevărat creştină, tânărul Nicolae frecventează şcolile timpului, reuşind să îşi însuşească o cultură vastă şi o experienţă de viaţă deosebită.

Când avea vârsta de 18 ani, o molimă de ciumă şi holeră a secerat vieţile  părinţilor săi. Rămas singur şi urmând cu toată râvna sfaturile evanghelice şi-a împărţit întreaga avere rămasă de la părinţi celor bolnavi, săraci şi neputincioşi. Unchiul său care purta tot numele de Nicolae şi care era episcopul cetăţii Mira, l-a hirotonit preot la vârsta de 23 de ani. Dorind să calce pe urmele lui Hristos şi să se închine la Sfântul Mormânt, pleacă la Ierusalim. În această călătorie se porneşte o furtună pe mare, care se potoleşte prin rugăciunile fierbinţi ale tânărului preot Nicolae. Întors din această călătorie se opreşte în oraşul Mira, pentru a vieţui la Mânăstirea Sinai. Nu după multă vreme este ales arhiepiscop al Mirelor Lichiei. În timpul vieţii sale a avut de înfruntat persecuţii din partea împăraţilor Diocleţian şi Maximian, care au sfârşit o dată cu venirea la cârma imperiului roman a Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Acesta duce o luptă dârză împotriva păgânismului şi a ereziei ariene care nega divinitatea Mântuitorului, susţinând că nu a fost Dumnezeu adevărat, ci numai cea dintâi creatură a lui Dumnezeu Tatăl. La Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325, cei 318 Sfinţi Părinţi, între care ocupa un loc de seamă şi Sfântul Nicolae, au alcătuit Simbolul Credinţei, decretându-se dumnezeirea Mântuitorului şi condamnându-se erezia lui Arie.

Apărător al dreptăţii şi făcător de minuni

Întorcându-se acasă îşi reia apostolatul.  Pe mare, nişte marinari considerându-l bogat vor să îi ia viaţa, însă o furtună violentă izbucneşte pedepsindu-i astfel pe făptaşi, căpitanul vasului fiind înghiţit de valuri. La rugăciunea Sfântului Nicolae este găsit şi înviat.

Cea mai de seamă trăsătură a făpturii sale, au fost nenumăratele fapte de adevărată dragoste creştină, de întrajutorare a aproapelui, de binefacere, de nelipirea inimii sale de bunuri materiale, bunuri cu care a ajutat, a mângâiat, a scos din suferinţe şi a făcut victorioşi atâţia oameni, a luptat împotriva deznădejdii, a necazurilor şi a lipsurilor, a păcatelor şi a morţii. A cunoscut foarte bine cuvintele Sfintei Scripturi care ne învaţă că vom fi judecaţi după întrebuinţarea darurilor încredinţate nouă şi că mântuirea se poate căpăta numai dacă am săturat pe cel flămând, am potolit setea celui însetat, dacă am îmbrăcat pe cel gol, am cercetat pe cel bolnav.

Este cunoscut cum Sfântul Nicolae a venit grabnic în ajutorul unui tată împovărat de creşterea a trei fete, furişându-se noaptea şi aruncându-i pe fereastră pungile necesare cu care le-a putut aşeza pe fiecare la casa ei, scăpându-le astfel de ameninţarea căderii în mrejele desfrâului. De atunci a rămas tradiţia ca în seara Sfântului Ierarh Nicolae să se aducă cadouri copiilor.

Amintim de asemenea salvarea a trei ofiţeri din armata imperială a Sfântului Constantin cel Mare, care în urma unui denunţ neîntemeiat au fost condamnaţi la moarte. Sfântul Ierarh Nicolae se descoperă în vis împăratului, evidenţiind nedreptatea, iar ofiţerii au fost eliberaţi din temniţă.

Unde apărea nedreptatea şi falsa acuză, acolo era şi Sfântul. El dărâmă capiştea Artemidei, ia aurul şi argintul şi îi ajută pe cei nevoiaşi şi pe copiii orfani. El cumpără grâu din Italia pentru înfometaţi şi pentru cei loviţi de secetă. El stinge revolta bogătaşilor din Frigia împotriva celor lipsiţi.

A avut ucenici devotaţi şi sfinţi: Pavel din Rodhos, Theodor Ascalonitul, care i-au fost aproape şi l-au urmat în credinţă şi fapte. Sfântul Ierarh Nicolae este cunoscut în toată lumea ca protector al copiilor şi tinerilor, aducător de daruri bogate şi cel care veghează familiile creştine.

Sfântul Nicolae a împărţit totul celor din nevoi, plecând din această lume cu sufletul  curat, însă a lăsat în inimile îndurerate balsamul sfinţeniei.

Moartea  martirică a Milostivului Nicolae

Trupul său chinuit de persecutori, slăbit de suferinţă, atins de ploi şi viscol s-a stins din viaţă în ziua de 6 decembrie 345 în Mira, astăzi Kocademre, în apropiere de Kale, Turcia. Cu ochi mari şi senini a scrutat cerul care i-a dăruit harul facerii de minuni iar inima sa blândă a răspândit mir, mângâind sufletele îndurerate atâta timp cât va fi viaţă omenească. Trupul său a fost depus în Mira şi prin binecuvântarea Sfinţilor Părinţi moaştele sale au fost împărţite în locurile în care este nevoie de mângâierea Sa.

Biserica l-a aşezat cu sfântă mândrie, pe acest împlinitor al poruncii iubirii aproapelui, înaintea cugetelor noastre ca de la El să învăţăm lepădarea de sine, înfrânarea egoismului, adevărata vieţuire în slujba binelui şi fericirea aproapelui, căci numai în acest fel putem dobândi binele, mulţumirea şi fericirea noastră, veşnică şi vremelnică. Din anul 1087, moaştele sale se găsesc în Bari, Italia, iar credincioşii români se pot închina sfântului şi aduce prinos de mulţumire şi în ţara noastră în  biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti.

Sfântul Nicolae în popor

Credincioşii din moşi-strămoşi i-au închinat Marelui Nicolae imnuri, colinde şi nobile tradiţii, fiind considerat mesagerul lui Moş Ajun şi Înaintemergătorul lui Moş Crăciun.

Moş Nicolae, aşa cum este numit în popor apare pe un cal alb, păzeşte soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură şi lumină, salvează de la înec corabierii, apără soldaţii, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace. Sărbătoarea poartă numele şi de Sîn Nicoară.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2014-12-04

Mai multe imagini:
Sfântul Ierarh Nicolae
zoom
Sfântul Ierarh Nicolae
zoom
Sfântul Ierarh Nicolae
zoom

Sfântul Ierarh Nicolae
zoom




Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray