2019-07-22 01:02

UPDATE. Ultima zi a vizitei PAPEI în România. La Blaj a avut loc CEREMONIA de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri

 |  10:04
UPDATE. Ultima zi a vizitei PAPEI în România. La Blaj a avut loc CEREMONIA de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri

Papa Francisc a plecat duminică dimineaţă de la Nunţiatura Apostolică din Capitală şi a ajuns deja la Sibiu. Apoi, Suveranul Pontif se va îndrepta spre Câmpia Libertăţii de la Blaj, unde va oficia Liturghia şi ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri.

UPDATE 13.52. "Înainte de a termina această Dumnezeiască Liturghie, doresc să vă salut încă o dată pe voi toţi aici prezenţi şi pe cei pe care i-am întâlnit în aceste zile, mulţumindu-vă tuturor pentru primirea călduroasă, îi salut cu respect pe domnul preşedinte al republicii şi pe celelalte autorităţi, exprimându-mi recunoştinţa sinceră pentru colaborarea rodnică în ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea acestei vizite", a spus Sfântul Părinte, care a adăugat: "Sunt recunoscător Prea Fericirii Sale, Patriarhul Daniel, Sfântului Sinod, Clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe din România, care m-au primit în spirit fratern! Domnul să binecuvânteze această străveche şi distinsă Biserică şi s-o susţină în misiunea ei".

Papa Francisc a plecat de la Câmpia Libertăţii din Blaj, unde a prezidat duminică Sfânta Liturghie cu beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri, la care au participat aproximativ 100.000 de credincioşi. După-amiază, Suveranul Pontif va avea o întâlnire cu membri ai comunităţii rome din Blaj şi va vizita biserica din Cartierul "Barbu Lăutaru". Până atunci, Papa Francisc va lua prânzul la sediul Curiei Arhiepiscopiei majore de Alba Iulia şi Făgăraş din Blaj, o clădire istorică ridicată între 1911 şi 1916 în Piaţa 1848 din localitate. 

UPDATE 13.11. "Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor, când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminate. Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante. Îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi Greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporul român o preţioasă moştenire pe  are o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivenie", a spus Suveranul Pontif, conform alba24.ro.

"Gândidu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe Câmpia Libertăţii. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în divinitatea exprimărilor religioase: aceste lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogădăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. Noii Fericiţi au suferit şi şi-au sacrificat viaţa, opunându-se unui sistem ideologic tiran şi coercitiv în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei umane", a mai afirmat Papa.

UPDATE 12.54. Papa Francisc i-a beatificat duminică pe cei şapte episcopi greco-catolici martiri, în cadrul Sfintei Liturghii care a avut loc pe Câmpia Libertăţii din Blaj în prezenţa a o sută de mii de credincioşi.

Procedura de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi s-a derulat pe durata unui sfert de secol. Patru dintre episcopi au murit în închisorile din Sighet şi Gherla, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, respectiv Alexandru Rusu. Mormintele acestora au rămas necunoscute, neputând a fi identificate, nici până azi, osemintele lor. Supravieţuitori ai Sighetului, Vasile Aftenie, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu au fost îngropaţi, sub supravegherea Securităţii, în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

"Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, intr-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase. Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poală creşte. Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se", a spus Papa Francisc.

 "Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei la contemporanii noştri şi să continuaţi să luptaţi, ca aceşti Fericiţi, împotriva acestor noi ideologii care apar. Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, incrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi în decursul istoriei s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi", şi-a încheiat Sfântul Părinte mesajul.

Potrivit tradiţiei în astfel de ceremonii, Papei Francisc i s-a oferit un relicvar cu moaşte, respectiv obiecte care au aparţinut celor şapte episcopi greco-catolici. 

UPDATE 10.47. Zeci de mii de pelerini veniţi din toată ţara sunt prezenţi duminică, încă de la primele ore ale dimineţii, pe Câmpia Libertăţii, în aşteptarea Papei Francisc, care va oficia, începând cu ora 11,00, Sfânta Liturghie şi ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri.

Sfântul Părinte va sosi la Blaj după ora 10:00 şi va traversa principala arteră rutieră din oraş, Bulevardul Republicii, în drumul său spre Câmpia Libertăţii.

Şapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite - Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - vor fi beatificaţi în cadrul ceremoniei care va avea loc la Blaj, duminică, în ultima zi a vizitei Papei Francisc în România.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalţi episcopi arestaţi şi era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripţionate pe cruce doariniţialele ”A.V.” Între cei şapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care şi-a pierdut viaţa în timpul persecuţiei, la 10 mai 1950.

Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952), episcop de Oradea şi decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaşte mormântul. În 29 o ctombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopţii, dus la Bucureşti sub pretextul că va fi primit în audienţă de un ministru, internat pentru două nopţi în celulele arestului Ministerului de Interne şi apoi înfăţişat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securităţii, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămăşiţele.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav şi lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihneşte trupul său arămas necunoscut posterităţii.

Ioan Bălan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, l a 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supravieţuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viaţă i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiţionate şi de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureş, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispăşea o condamnare pe viaţă primită în 1957 pentru ”instigare şi înaltă trădare” după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 şi închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. Locul exact al înhumării nu a mai putut fi identificat.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj - Gherla, care a citit Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918, a supravieţuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârşitul vieţii, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani. A fost creat Cardinal în 1969, în secret - in pectore - şi a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securităţii, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din Bucureşti.

La finalul vizitei la Blaj, Sanctitatea Sa va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate şi va susţine un discurs. Papa Francisc îşi va încheia vizita de trei zile în România duminică după-amiază.


Aparut in Puterea / Ultima modificare in data de: 2019-06-02

In legatura cu acest articol...

Momente EMOȚIONANTE la Iași: Papa Francisc a recitat din poezia lui Mihai Eminescu

Papa Francisc, CEREMONIE cu peste 140.000 de oameni la Iași: ”Să vă RUGAȚI pentru mine!”




Parerea ta...

Doresc sa comentez



PUBLICITATE


loading...


Ultimele stiri


PUBLICITATE





PUBLICITATE


STARBAG




Saray