13, număr cu ghinion pentru „Fabrica de moșteniri” de la Constanța. Cum rămâneau succesorii legali fără moșteniri 

O amplă acțiune a procurorilor DIICOT Constanța și a polițiștilor de la Crima Organizată a dus la reținerea a 13 persoane, acuzate că au pus bazele unei rețele infracționale care a operat timp de aproape un deceniu în județul Constanța. Printre cei implicați se numără un notar public, un executor judecătoresc și alte persoane care ar fi profitat de bătrâni singuri sau în stare de vulnerabilitate pentru a le acapara ilegal bunurile imobile.

„Colecție” de infracțiuni grave și foarte grave

Potrivit comunicatului transmis de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța, cei 13 reținuți, cinci bărbați și opt femei, sunt anchetați pentru infracțiuni grave în dosarul „Fabrica de moșteniri”, între care: constituirea unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, trafic de persoane, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta arată că, începând din vara anului 2015, unul dintre principalii suspecți, un bărbat în vârstă de 48 de ani, a recrutat și exploatat trei persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate extremă, pe care le-a găzduit în locuințele sale din localitatea Oltina. Acesta le-a controlat viața și resursele financiare, însușindu-și pensiile și ajutoarele de deces care le reveneau de drept.

Ulterior, în 2018, bărbatul ar fi inițiat un grup infracțional organizat împreună cu un notar public și un executor judecătoresc, extinzând activitatea ilegală la nivel urban, cu accent pe municipiul Constanța. Scopul declarat al grupării era dobândirea frauduloasă a imobilelor deținute de persoane vârstnice sau fără susținători legali, în special garsoniere și apartamente situate în zone atractive ale orașului.

Mecanismul de fraudare: testamente false, succesiuni fictive și executări silite simulate

Conform anchetatorilor, pentru fiecare caz identificat, rețeaua punea în aplicare un circuit juridic aparent legal, dar construit pe falsuri. În primul rând, erau falsificate testamente, procuri sau contracte de împrumut. Aceste documente erau autentificate de notari implicați în rețea, care cunoșteau natura falsă a actelor. Dacă nu reușeau obținerea directă a bunurilor prin moșteniri simulate, membrii grupului apelau la executorul judecătoresc, care iniția executări silite pe baza unor titluri executorii fictive.

Odată ce imobilele intrau în posesia membrilor rețelei, acestea erau scoase la vânzare. În multe cazuri, pentru a masca originea ilegală, tranzacțiile se realizau între membrii grupării sau către terți „de bună credință”.

Practica succesivă a revânzărilor era menită să disimuleze traseul real al proprietății și să legalizeze aparența dobândirii.

Percheziții și dovezi: înscrisuri, acte false și suporturi digitale ridicate

În cadrul acțiunii coordonate de DIICOT și BCCO Constanța, autoritățile au efectuat percheziții domiciliare în mai multe locații. Cu această ocazie, au fost ridicate documente relevante pentru anchetă, dispozitive electronice de stocare a datelor și alte mijloace de probă care ar demonstra implicarea directă a suspecților în activitatea infracțională.

Conform informațiilor furnizate de IPJ Constanța, în paralel cu reținerea celor 13 suspecți, DIICOT a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunerea de arestare preventivă a 16 persoane, dintre care trei sunt în prezent date în urmărire, sustrăgându-se cercetărilor.

Implicarea profesioniștilor din justiție: o pată asupra credibilității sistemului

Un element deosebit de grav al acestui caz îl constituie participarea unor persoane care exercitau funcții publice cu un înalt grad de responsabilitate.

Un notar public și un executor judecătoresc sunt printre reținuți, iar alți doi notari sunt suspectați că au facilitat sau chiar autentificat acte falsificate. Implicarea acestor profesioniști ridică semne de întrebare privind vulnerabilitatea sistemului juridic românesc în fața corupției organizate.

În cazul unuia dintre notarii implicați, aflat într-o stare avansată de boală, nu au fost luate măsuri preventive, urmând ca situația sa juridică să fie evaluată în baza unei expertize medico-legale.

Risc sistemic și impact social. Justiția, în fața unui nou test de integritate

Dosarul „fabrica de moșteniri” scoate la lumină un tipar de criminalitate organizată care speculează lipsa de protecție a persoanelor în vârstă și a celor fără susținere familială. Faptele anchetate nu doar că vizează sume importante de bani și bunuri imobile de valoare, dar arată și modul în care se poate folosi legea împotriva celor pe care ar trebui să-i apere.

Ancheta rămâne în desfășurare, iar autoritățile promit extinderea cercetărilor asupra altor posibile cazuri de acaparare frauduloasă de bunuri în Constanța și în alte localități din țară. Totodată, este luată în calcul și posibilitatea ca rețeaua să fi avut legături și cu funcționari din alte instituții publice.

Cazul de la Constanța relansează dezbaterea publică privind nevoia de control și transparență în profesiile juridice și pentru revizuirea procedurilor de verificare a integrității și întărirea mecanismelor de supraveghere a activităților notariale și de executare silită.