14 martie 2020, ziua în care românii au aflat că intră în lockdown. Cum arată România după un an de pandemie

Publicat: 14 mart. 2021, 20:04, de Raluca I. Heroiu, în News , ? cititori
14 martie 2020, ziua în care românii au aflat că intră în lockdown. Cum arată România după un an de pandemie

Pe 14 martie 2020 președintele României Klaus Iohannis anunța că țara va intra în lockdown. Două zile mai târziu, în data de 16 martie 2020, în România intra în vigoare starea de urgență.

A fost pentru prima dată din 1990 când în țara noastră era decretată starea de urgență.

 „Pentru a face posibilă această luptă cu toate instrumentele prevăzute de lege, am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. Dar – dragi români, autoritățile își fac treaba, Guvernul și-a făcut treaba și până acum foarte bine – dar singuri nu vom reuși să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută. Avem nevoie de voi, dragi români! Avem nevoie de voi să respectați îndrumările, indicațiile autorităților. Avem nevoie să respectați regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice. Și, da, avem nevoie să evitați contactele care nu sunt absolut necesare. Știu că acest lucru este puțin mai greu”, declara Klaus Iohannis pe 14 martie 2020.

Viața oamenilor s-a schimbat

Chiar dacă a fost greu de suportat, românii s-au adaptat regulilor și au acceptat regulile impuse de starea de urgență de teama unui virus necunoscut care provoca pe zi ce trece din ce în ce mai multe victime. Venise vremea ca românii să-și schimbe la 180 de grade stilul de viață și să se adapteze noilor condiții.

România, nepregătită pentru școala online

Ne amintim cum odată cu decretarea stării de urgență pe teritoriul României s-au închis și școlile, elevii fiind nevoiți să treacă în învățământul online. Problemele începeau să apară. Ce se întâmpla cu acei copii care nu aveau acces la internet în această perioadă?

Mulți dintre elevi se aflau în această situație.  Autoritățile vorbeau de 250.000 de copii care nu aveau acces la Internet, în timp ce studiile numărau 900.000 de astfel de elevi.  

Anul școlar s-a încheiat în online. În august, președintele anunța trei scenarii după care vor funcționa școlile. Noul an a început la școală, însă în 9 noiembrie, toții copiii au trecut din nou la învățământ online. Din februarie, o parte din copii au revenit fizic la cursuri. Rămâne în continuare valabilă următoarea întrebare: Cine este vinovat și cine va plăti pentru acei copii care în 2020 nu au avut acces la școală?

Criza sanitară a dus la o criză economică

Nu uităm faptul că cei mai mulți dintre români au început să lucreze de acasă odată cu instaurarea stării de urgență. În cazurile mai rele, oamenii au fost plasați în șomaj tehnic fiind nevoiți să se descurce cu un venit mai redus. În cazuri și mai grave, oamenii și-au pierdut locurile de muncă.

Cea mai puternic afectată a fost industria HORECA. Foarte multe afaceri nu au rezistat restricțiilor impuse de pandemie. Federațiile din domeniu vorbesc despre pierderi de 3 miliarde de euro într-un singur an, 120.000 de concedieri și 12.000 de unități închise.

Bilanțul epidemiei 14 martie 2020: 97 de cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus

Odată cu atingerea a 100 de cazuri de infectări cu coronavirus, România a intrat în scenariul 3.

S-a mărit capacitatea de răspuns la coronavirus și în spitale începe să fie efectuat triajul cazurilor. Erau prioritizate cazurile din epidemie și se amânau cele care nu erau urgențe medicale.

Toate spitalele de boli infecțioase începeau să trateze doar cazuri de COVID-19, bolnavii cu alte afecțiuni erau transferați către alte centre medicale. Până la finalul zilei de 14 martie, numărul celor îmbolnăviți ajunsese la 123.

Nu putem să uităm de lipsa de materiale cu care România se confrunta în aceea perioadă. Țara nu era pregătită pentru o astfel de criză, iar situația se resimțea cel mai puternic în spitale. Cadrele medicale erau nevoite să facă economie de materiale de protecție, aflându-se astfel în situația de a se supune riscului de a se îmbolnăvi cu coronavirus. Cei mai puțin curajoși au dezertat și au luat decizia de a demisiona când România se confrunta cu cea mai mare criză sanitară.

Starea de urgență, prelungită

Starea de urgență a fost decretată pentru 30 de zile, însă a fost prelungită până în luna mai.

Până la finalul stării de urgență, în România muriseră peste 1.000 de persoane din cauza noului coronavirus și număram peste 16.000 de persoane infectate.

În primele 30 de zile de la decretarea stării de urgență fuseseră emise 12 ordonanțe militare.