1,5 milioane de români pierd gratuitatea pentru cartea electronică de identitate. MAI explică motivele deciziei

Guvernul a aprobat pe 14 august reducerea numărului de beneficiari ai cărților electronice de identitate gratuite de la 5 milioane la 3,5 milioane de persoane. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a invocat interesul scăzut al populației și necesitatea securizării investiției în contextul riscurilor fiscale. Decizia implică economisirea a 21 de milioane de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

MAI: Cum s-a luat decizia

România a avut la dispoziție 150 de milioane de euro nerambursabili prin PNRR pentru implementarea proiectului cărții electronice de identitate (CEI). 70 de milioane de euro erau destinați exclusiv pentru emiterea a 5 milioane de documente cu cip până la 30 iunie 2026.

În memorandum se precizează că schimbarea țintei la 3,5 milioane de cărți electronice gratuite vine ca urmare a ritmului scăzut de implementare și a interesului limitat din partea cetățenilor. „Securizarea investiției este obligatorie în contextul actual al riscurilor fiscale”, a explicat MAI.

 Lansarea și dificultățile întâmpinate

Primele buletine electronice au apărut în vara lui 2021, la Cluj, într-un proiect pilot. Lansarea oficială a avut loc în martie 2024, tot la Cluj, urmată de București și alte orașe în lunile următoare.

14:24, 29.06.2025 • Administratie

Cartea electronică de identitate, documentul care mai mult i-a încurcat pe români. Acum umblă și cu adeverința „salvatoare“, care expiră după 30 de zile

19:31, 09.06.2025 • ACTUALITATE

Cartea electronică de identitate: aplicație nouă și servicii digitale extinse pentru cetățeni

Până în prezent au fost emise 436.674 de cărți electronice, pentru care au fost depuse 467.290 de cereri. Ministerul a justificat întârzierile prin „fluxuri complet noi de lucru, lipsa de experiență a personalului, capacitatea redusă a autorităților locale și interesul scăzut al populației”.

Măsurile pregătite de MAI

Pentru a recupera întârzierile, MAI a anunțat mai multe acțiuni. Rețeaua de ghișee pentru preluarea cererilor a fost extinsă la 672 de unități, iar din trimestrul IV 2025, misiunile diplomatice și consulatele României vor putea procesa cereri pentru românii din străinătate.

O altă măsură prevede posibilitatea depunerii cererii la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. Se lucrează și la o aplicație mobilă pentru citirea datelor din cip și la o campanie de promovare a avantajelor CEI.

În plus, vor fi organizate caravane pentru colectarea datelor biometrice, inclusiv în zone greu accesibile sau în cadrul unor evenimente publice. O soluție digitală pentru încărcarea online a documentelor și validarea finală la eliberarea actului se află, de asemenea, în lucru.

Obiectivul și riscurile asumate

MAI estimează că prin noile măsuri se vor emite lunar 307.000 de cărți electronice, adică aproximativ 15.000 de cereri procesate zilnic. Astfel, obiectivul de 3,5 milioane de documente până la iunie 2026 ar putea fi atins.

Ministerul avertizează însă că „orice întârziere suplimentară ar putea aduce sancțiuni de circa 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene, prejudicii de imagine pentru România și pierderea șansei de a participa la procesul european de integrare digitală prevăzut în Deceniul Digital 2030”.

Guvernul a autorizat deja atribuirea contractelor necesare pentru implementarea proiectului CEI și al semnăturii digitale. Conform Regulamentului european, toate cărțile de identitate din România vor trebui să fie electronice până în august 2031.