7 lucruri pe care trebuie să le știi despre hipotiroidism

În cazul persoanelor care suferă de hipotiroidism, glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni esențiali pentru buna funcționare a organismului. Articolul prezintă 7 lucruri esențiale despre această boală endocrină, oferindu-ți informațiile necesare pentru a înțelege mai bine cauzele, simptomele sau opțiunile de tratament.

1. Incidența hipotiroidismului este în creștere

Hipotiroidismul (insuficiența tiroidiană) afectează milioane de oameni la nivel global. Deși poate apărea la orice vârstă, această boală endocrină este mult mai des întâlnită la femei, în special, la pacientele care au depășit vârsta de 60 de ani.

Studiile de specialitate sugerează chiar o creștere a numărului de cazuri diagnosticate în ultimele trei decenii. Motivele au legătură posibil cu o mai bună conștientizare a populației generale, privind manifestările specifice ale hipotiroidismului, dar și cu dezvoltarea unor metode de diagnosticare mai eficiente.

2. Simptomele hipotiroidismului sunt vagi și variate

Hipotiroidismul este adesea dificil de diagnosticat din cauza naturii nespecifice a simptomelor sale. Acestea se pot dezvolta insidios, pe parcursul mai multor luni sau chiar ani. De asemenea, pot fi ușor confundate cu semne ale îmbătrânirii, ale stresului sau ale altor probleme de sănătate:

• oboseală;
• creștere în greutate;
• senzație de frig;
• piele uscată;
• căderea părului;
• constipație;
• depresie;
• dificultăți de concentrare.

De asemenea, hipotiroidismul se mai poate manifesta prin:

• unghii fragile;
• voce răgușită;
• dureri musculare și articulare;
• menstruații abundente sau neregulate;
• bradicardie (ritm cardiac lent).

Dacă acuzi astfel de simptome, programează-te pentru o evaluare medicală de specialitate: consult endocrinologic la Spitalul Memorial România

3. Numeroși factori pot cauza hipotiroidism

Cauzele hipotiroidismului sunt diverse, iar identificarea lor este importantă pentru o gestionare adecvată a bolii. În țările dezvoltate, tiroidita Hashimoto, o boală autoimună manifestată printr-un atac progresiv al sistemului imunitar împotriva celulelor glandei tiroide, este de departe cea mai frecventă cauză.

Alte cauze semnificative:

• tratamentul cu iod radioactiv: utilizat adesea pentru a trata hipertiroidismul (glanda tiroidă hiperactivă);
• îndepărtarea chirurgicală a tiroidei (tiroidectomie): parțială sau totală; necesită suplimentare hormonală ulterioară;
• anumite medicamente: cele pe bază de litiu sau interferonul pot afecta în timp funcția tiroidiană;
• probleme ale glandei pituitare sau ale hipotalamusului (hipotiroidism secundar sau terțiar): aceste glande controlează funcția tiroidiană prin secreția de hormoni TSH și TRH;
• deficiența severă de iod: deși foarte rară în România, rămâne o cauză majoră pentru hipotiroidism la nivel global.

4. Diagnosticarea se bazează pe analize de sânge specifice

Măsurarea nivelului hormonului de stimulare tiroidiană (TSH) reprezintă primul pas al procesului de diagnosticare a unui caz de hipotiroidism. Un nivel ridicat de TSH indică faptul că glanda pituitară stimulează intens tiroida pentru a produce mai mulți hormoni, sugerând o funcție tiroidiană scăzută.

Nivelul tiroxinei libere (FT4) este, de asemenea, măsurat pentru a evalua direct cantitatea de hormon tiroidian activ din sânge. În unele cazuri, pot fi necesare și teste pentru anticorpii tiroidieni (anti-TPO, anti-tiroglobulină) pentru a se putea stabili cauza autoimună a hipotiroidismului.

5. Tratamentul cu levotiroxină este esențial

Principala linie de tratament pentru hipotiroidism constă în administrarea zilnică a levotiroxinei de sinteză (T4), hormon tiroidian sintetic, asemănător cu cel produs de organism. Scopul terapiei este de a restabili și menține nivelurile normale de hormoni tiroidieni, ameliorând astfel simptomele.

Doza inițială și ajustările ulterioare sunt strict individualizate, pe baza rezultatelor analizelor de sânge și a răspunsului clinic al pacientului la tratamentul recomandat în primă instanță de medicul endocrinolog. Monitorizarea regulată a nivelurilor hormonale este crucială pentru a asigura o doză optimă.

6. Hipotiroidismul: implicații importante în timpul sarcinii

Această afecțiune poate determina efecte adverse semnificative asupra dezvoltării fătului, în special în primul trimestru, când depinde în totalitate de hormonii tiroidieni materni. Acest lucru este valabil și pentru hipotiroidismul subclinic, ale cărui simptome sunt minime sau absente, chiar dacă există modificări ale TSH-ului.

Femeile cu hipotiroidism preexistent sau cele care dezvoltă hipotiroidism în timpul sarcinii necesită o monitorizare endocrinologică atentă. În astfel de cazuri, sunt necesare ajustări frecvente ale dozei de levotiroxină, pentru niveluri hormonale adecvate de-a lungul întregii perioade de sarcină, dar și în postpartum.

7. Hipotiroidismul este o boală cronică, dar controlabilă

Chiar dacă majoritatea pacienților cu hipotiroidism necesită administrarea zilnică și continuă a levotiroxinei, cu o aderență consecventă la tratament, controale medicale periodice și ajustări ale dozei (atunci când este necesar), pot trăi o viață complet normală, fără restricții semnificative.

De aceea, sunt deosebit de importante atât buna comunicare cu medicul endocrinolog, cât și respectarea tuturor recomandărilor medicale oferite, pentru a se asigura o calitate a vieții optimă. DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al specialistului!

SURSE:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12120-hypothyroidism

https://www.healthline.com/health/hypothyroidism/symptoms-treatments-more