7,8 miliarde euro în aer: Cum se împotmolește România în birocrația PNRR și riscă să piardă o avere

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă una dintre cele mai mari oportunități de finanțare a dezvoltării României, cu o alocare totală de 28,2 miliarde euro, din care 13,2 miliarde euro sunt granturi nerambursabile și 14,9 miliarde euro sunt împrumuturi.

Cu toate acestea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, atrage atenția asupra unui risc major care planează asupra absorbției acestor fonduri europene: pierderea posibilă a 7,8 miliarde euro.

Rigoarea condițiilor Comisiei Europene și riscurile financiare

Condițiile impuse de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor din PNRR sunt ferme și riguroase, accentuate și de situația fiscală fragilă a României. Astfel, Comisia solicită ca toate investițiile din PNRR să atingă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza finanțarea.

• Această condiție a generat o evaluare care indică un risc estimat de pierdere a 7,8 miliarde euro din PNRR.

• Această sumă provine în special din proiecte ce nu au avansat conform cerințelor și a procedurilor birocratice insuficient încheiate.

• Mai mult, Comisia Europeană suspendă plăți pentru anumite proiecte, cum este cazul a 870 milioane euro din cererea de plată 3.

Boloș subliniază că această sumă s-ar putea tăia din împrumuturile contractate, ceea ce reprezintă o sursă ieftină de finanțare a investițiilor, cu dobânzi de 1,5-2%, mult mai avantajoasă față de împrumuturile externe care pot ajunge la costuri de 8%.

08:14, 19.06.2025 • Dezvăluiri

Marcel Boloș – „rara avis” de la MIPE. În 6 luni a trecut pe la birou doar în 20 de zile

14:02, 17.06.2025 • POLITICĂ

Marcel Boloș are vești mari: 6 miliarde de euro pot veni prin Fondul European pentru Climă

Impactul sectorial al pierderilor estimate

Din totalul de 7,8 miliarde euro cu risc de pierdere, impactul pe domenii este următorul:

• Sănătate: 920 milioane euro — cele mai afectate investiții în spitale publice și infrastructura medicală.

• Mediu: 2,29 miliarde euro — infrastructura de apă-canalizare și gestionarea deșeurilor sunt principalele domenii afectate.

• Educație: 728 milioane euro — modernizarea școlilor și infrastructurii educaționale.

• Eficiență energetică: 1,02 miliarde euro — în special renovarea clădirilor rezidențiale și instituțiilor publice pentru creșterea eficienței energetice.

• Infrastructură de transport: 1,98 miliarde euro — inclusiv investiții în autostrăzi și cale ferată.

• Digitalizare și renovarea energetică în cadrul Repower EU: 728 milioane euro.

Această distribuție evidențiază faptul că proiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică și modernizarea serviciilor publice sunt expuse unui risc ridicat de finanțare.

Situația financiară și fiscală a României — o constrângere majoră

Boloș atrage atenția asupra unei probleme structurale: lipsa unei corelări eficiente între reformele fiscale și cele legate de cheltuielile publice, combinată cu un ritm scăzut de implementare a investițiilor.

• Această situație fiscală fragilă a accentuat condițiile stricte impuse de Comisia Europeană.

• În acest context, implementarea PNRR devine un exercițiu dificil, cu riscuri majore pentru bugetul național.

• O parte din investițiile esențiale riscă să fie acoperite din bugetul de stat, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

Procesul de renegociere și dificultățile asociate

Pentru a limita pierderile, România a demarat din ianuarie 2025 un proces de renegociere cu Comisia Europeană:

• Scopul este identificarea și stabilirea clară a investițiilor care pot fi finalizate și finanțate conform noilor condiții.

• S-au propus proiecte noi pentru a compensa riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro, însă aceste propuneri nu au fost acceptate, în principal din cauza situației bugetare.

• Alternativele precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau instrumentele financiare pentru IMM-uri nu au fost viabile în acest moment.

Boloș atrage atenția că, în lipsa unor soluții imediate, multe proiecte riscă să rămână doar pe hârtie, afectând direct beneficiarii finali: instituții publice, comunități locale și cetățeni.

Capacitatea administrativă și nevoia de transparență

Implementarea PNRR este influențată și de calitatea guvernanței și a managementului proiectelor:

• Ministerele de linie au fost chemate să evalueze realist șansele de finalizare a proiectelor.

• Există întârzieri și blocaje care pun în pericol întregul calendar al PNRR.

• Este nevoie de un ritm accelerat de implementare, de asumarea responsabilității și de transparență în gestionarea fondurilor.

• Cererea de plată nr. 4, care include reforme-cheie pentru modernizarea statului (reforma fiscală, legea salarizării, coduri legislative importante), nu poate fi transmisă Comisiei Europene înainte de finalizarea renegocierii, ceea ce blochează o etapă esențială în accesarea fondurilor.

Cifrele absorbției și finanțării la acest moment

Situația financiară a PNRR la începutul anului 2025 este următoarea:

• Total alocări PNRR: 28,2 miliarde euro

  • Granturi nerambursabile: 13,2 miliarde euro

  • Împrumuturi: 14,9 miliarde euro

• Încasări efective până acum: 10,7 miliarde euro (inclusiv prefinanțare și cereri de plată).

• Plăți efectuate către beneficiari: 8,23 miliarde euro, dintre care:

  • Granturi: 2,4 miliarde euro

  • Împrumuturi: 3,5 miliarde euro

  • Finanțare publică națională: 1,275 miliarde euro

  • TVA aferentă: 1,170 miliarde euro

• Contracte de finanțare încheiate (la nivel de ministere și beneficiari): 46,99 miliarde euro

  • Din care 19,8 miliarde euro granturi

  • 27,18 miliarde euro împrumuturi

  • 8,56 miliarde euro finanțare publică națională

  • 5,88 miliarde euro TVA

• Contracte de achiziție publică încheiate: 24,9 miliarde euro

  • Pentru grant: 10,6 miliarde euro

  • Pentru împrumut: 14,3 miliarde euro

• Diferența între valoarea contractelor de finanțare și noua valoare actualizată a PNRR (20,4 miliarde euro) este de 26,9 miliarde euro — o sumă care riscă să rămână fără finanțare, ceea ce ar putea determina o tranziție către finanțare națională.

Perspective

PNRR se află la un moment de răscruce:

• Renegocierea cu Comisia Europeană este absolut necesară pentru ajustarea obiectivelor și finanțării în funcție de realitățile implementării.

• După renegociere, trebuie găsite soluții alternative pentru proiectele fără sursă de finanțare, fie prin etapizare, fie prin bugetul național, fonduri de coeziune sau sprijinul Băncii de Investiții și Dezvoltare.

• Ritmul de implementare trebuie accelerat semnificativ pentru a maximiza absorbția fondurilor.

• Reformele structurale, cuprinse în cererea de plată nr. 4, sunt piatra de temelie a PNRR și nu pot fi amânate.

Fostul ministru concluzionează că, deși provocările sunt majore, cu răbdare și decizii asumate, România poate salva o parte importantă din acest plan ambițios, esențial pentru dezvoltarea economică și socială a țării.