Haos legislativ: Introducerea bacșișului pe bonul fiscal creează situații jenante în restaurante

Publicat: 11 ian. 2023, 07:15, de Aurel Drăgan, în Business , ? cititori
Haos legislativ: Introducerea bacșișului pe bonul fiscal creează situații jenante în restaurante

De la 1 ianuarie a intrat în vigoare legea prin care bacșișul din restaurante și baruri este obligatoriu trecut pe bonul fiscal. Astfel, după un impozit de 10%, banii pot intra legal în buzunarele angajaților din unitate. Numai că legea poate duce la creearea de situații jenante, ospătarii fiind obligați să afle de la clienți dacă lasă bacșiș înainte de a emite un bon fiscal.

În mod normal, la plata consumației clientul cerea nota, iar ospatarul întreba dacă se achită cash sau card. Nota de plată venea, înainte de actuala modificare legislativă, direct cu bonul fiscal și, eventual, cu POS-ul pentru card. Dar acum nu prea se mai poate.

Patronul unui restaurant de cartier din București ne-a declarat că legea este aberantă pentru că el nu mai poate emite bonul fiscal pe care îl ducea la plata consumației fără să întrebe clientul dacă și cât bacșiș lasă. „Eu nu pot întreba clientul dacă va lăsa bacșiș, e penibil să fac asta”, explică patronul care este și angajat al restaurantului.

Fără nota de plată scrisă de mână

Problema lui este, după cum ne-a explicat, că nu poate duce la masă o notă de plată scrisă de mână, iar casa de marcat nu îi dă posibilitatea emiterii un bon parțial pentru consumație. „Legea a interzi cu mulți ani în urmă emiterea notelor scrise de mână, iar amenzile sunt foarte mari.” Precizăm că este vorba de un restaurant mic, cu o casă de marcat legată la sistemul ANAF, dar una destul de simplă altfel.

„Legea, în forma adoptată, prevede obligația restaurantului de a înmâna clientului, în prealabil, o notă de plată. Aceasta ar trebui să cuprindă rubrici privind nivelul bacșișului oferit, între 0 și 15%, dar și o rubrică separată în care să poată fi înscrisă o altă sumă, în valoare absolută, la alegerea clientului. Nota de plată are doar rol informativ, fără a funcționa ca document fiscal. Astfel, bonul fiscal final, care va cuprinde atât valoarea consumației, cât și pe cea a bacșișului (dacă clientul este de acord să plătească serviciile de servire), va fi emis ulterior”, ne-a explicat Camelia Malahov, Director, Taxe Directe, Deloitte România.

„Inițial, în expunerea de motive ce a stat la baza proiectului de lege, exista posibilitatea de evidențiere a bacșișului fie pe același bon fiscal cu consumația, fie pe un bon fiscal separat. Această opțiune nu a fost însă implementată și în lege”, mai arată Camelia Malahov.

Aceasta înseamnă că toate restaurantele vor fi obligate să emită o notă de plată anterioară bonului fiscal, după care să revină la masă cu bonul pentru a-i încasa contravaloarea.

Mai exact, ospătarul va duce la masă nota de plată, va aștepta până când clientul decide daca trece vreo sumă în dreptul rubricii de bacșiș, după care va întreba dacă se plătește cash sau card și va reveni cu bonul completat integral. Tot penibil, mai ales dacă clientul decide să nu lase bacșiș.

Sau, în cazul barurilor sau cafenelor vom vedea că dispare borcanul în care clientul poate lăsa un bacșiș mic, deoarece banii respectivi nu ar fi fiscalizați. Ceea ce înseamnă că barmanii sau barista nu vor mai primi niciun leu bacșiș. Sau o va face „la negru”, pasibili de amendă.

Bani la buget

Până la urmă, legea a intrat deja în vigoare, așa că se vor găsi într-o formă sau alta soluții pentru ca plata unei consumații să nu fie penibilă sau ilegală. Statul însă, neinteresat de cum vor face restaurantele pentru încasarea banilor, are doar de câștigat: estimările arată că, anual, valoarea bacșișului este între 750 milioane lei și 1,5 miliarde lei. Adică, o medie de 100 milioane lei la buget.

Dar aberant este și faptul că legea prevede obligativitatea doar pentru codurile CAEN 5610 și 5630, adică pentru „Restaurante” și „Baruri sau alte activități de servire a băuturilor”. Legea nu specifică ce se întâmplă în alte activități unde se practică des lăsarea de bacșiș, cum ar fi serviciile de înfrumusețare și cosmetică, masaj, taximetrie.

„Pe de altă parte, în cazul livrărilor de bunuri la domiciliu, înscrierea bacșișului pe bon este opțională, probabil pentru că bacșișul remunerează o servire. De aici apare întrebarea dacă și pentru celelalte activități, care nu sunt direct menționate în legislație, înscrierea bacșișului pe bon este opțională”, arată Camelia Mahalov.

Dacă ne uităm la alte state din Europa, unde bacșișul este demult trecut pe nota de plată și bacșiș sau la faptul că ar putea fi înregistrat ca venit legal de către beneficiari (și utilizat pentru calculul unui credit bancar, spre exemplu), legea este binevenită. Dar ar fi putut fi scrisă cu mai multă grijă astfel încât să nu genereze probleme pentru cei care sunt obligați să o aplice.