Limitarea tranzacțiilor cu cardul – găselnița prin care banca face ce dorește cu banii tăi
Limitarea plăților cu banii cash a fost impusă de Guvern. Limitarea plăților cu cardul este un moft al băncilor, ascuns sub umbrela protecției contului în cazul pierderii cardurilor.
Guvernul ne-a impus să nu cheltuim mai mult de 5.000 de lei cash pe zi. În cazul în care nu avem încotro, apelăm la card, dar să vezi că nici aici nu poți face ce vrei pentru că există o limită de folosire a cardului. E adevărat că poți mări această limită, însă procedura poate implica antrenarea în discuții a unui operator al băncii, timp pierdut etc.
”Știm că te întrebi uneori, mai ales când faci multe cumpărături, de ce nu poți face într-o zi câte tranzacții cu cardul vrei tu – fie el clasic sau digital – pe motiv că fiecare face ce vrea și când vrea cu banii lui. E adevărat. Cardul, POS-ul, bancomatul nu au nicio vină. Însă îți spunem noi de ce și cum poți să… nu ai limite (pe card, bineînțeles).
Cardurile se mai și pierd. Iar dacă o persoană îl găsește și încearcă să îl folosească nu va putea avea acces la toți banii tăi. Prin urmare, limitele de tranzacționare pe card au grijă de banii tăi pentru că… limitează pierderile. Ne înțelegi acum?”, susțin reprezentanții Băncii Transilvania.
Conso, portalul de comparații financiare, arată că restricțiile depind de la un emitent la altul. ”În general, băncile stabilesc o sumă maximă pentru valoarea tranzacțiilor care se pot efectua într-o singură zi. De asemenea, poate există un număr maxim de operațiuni care se pot efectua zilnic. Limitele se stabilesc diferit pentru plățile la comercianți și pentru retragerile de numerar.
Pe lângă setările zilnice, băncile pot stabili și restricții pentru tranzacții la nivel de săptămâna sau pentru un anumit număr de zile. Ca și în cazul limitelor zilnice, acestea se aplică pentru plățile la comercianți și retragerile de numerar și pot face referire atât la valoarea tranzacțiilor, cât și la numărul lor”, spun cei de la Conso.
Banca este stăpână pe contul tău în mod absolut,
este expresia lui Marian Lucian, Founder, Director, CEO la Brosky Frigoteam srl.
”Ca persoană fizică care „e topită” după card-uri și ATM-uri inteligente și plăți online, mi-am deschis cont la ING cam de pe când au venit în România și au început să primească și persoane fizice nu doar mari companii, tocmai pentru că am fost atras de internet banking-ul lor și aparatele la care puteai face plăți singur, aș mai adaugă ceva la cele scrise:
– băncile au limite de tranzacționare fixate de la sine putere. Teoretic, le poți modifică din aplicație. Practic, însă, modificările, la un moment dat, funcționează DOAR cu aprobarea băncii.
– de multe ori, când spui că iei legătură „cu banca” înseamnă în mod real că vei discuta cu cineva de la un call-center! Persoane care nu doar că nu au studii în domeniu, dar sunt și limitate în decizii. De multe ori sunt limitate și în cunoștințele despre problemele ridicate.
Banca este stăpână pe contul tău în mod absolut: ți-l poate bloca, ți-l poate închide, te poate refuza să îți modifici limite, poate face orice, instant, din diverse motive. Ca să ieși din impas, tu, clientul, trebuie să pierzi o mulțime de timp, ulterior, pentru a obține deblocarea contului.
Și eu această problemă vreau să o subliniez: banca – instant, client – pierde timp + (uneori) rămâne blocat și trebuie să găsească altă rezolvare.
Pentru unii care învârt sumele astea des, poate pierderea li se pare mică, mie chiar nu mi-a căzut bine
De ce sunt importante cele de mai sus? Și ce legătură au cu limitările de cash? Vă explic:
– am primit o sumă de peste limita de 10.000 euro (limita de raportare la oficiul de spălare a banilor până de curând) în cont. Am primit suma în lei! (important). Dar nu a fost nici o sumă pentru un portbagaj (tot important).
– am sunat la banca să obțin un curs valutar favorabil. Am primit unul cu mult peste BNR, nu mai vorbim de casele de schimb. În mod normal, prefer, din comoditate și siguranță, să fac schimbul pe platformă. De data asta, însă, fiind vorba de undeva la 30.000 euro, pierdeam la cursul băncii în jur de 1.700 lei. Acum, pentru unii care învârt sumele astea des, poate pierderea li se pare mică, mie chiar nu mi-a căzut bine.
Ok. Am început să scot banii cash. Aici a fost a doua problemă: din banii mei nu am voie să scot pe zi decât suma X!!! Asta e stabilită de bancă!!! Mi-a luat mai multe zile pentru a-mi scoate cash-ul. Cu el am mers la o casă de schimb valutar și am cumpărat euro.
Am mers să îi depun la bancă. A TREIA PROBLEMĂ: ai limita la depuneri! Păi să îmi spună mie cine vrea din țara asta: de ce să ai limita la depuneri?! Nu vrei să prinzi infractorii?! În fine. Sun la bancă, îmi spune că trebuie să modific din platformă limita, voi fi contactat de banca să le dau acte de unde am banii și voi aștepta aprobarea lor. Le-am zis că banii îi am din cont de la ei! Lei pe care i-am transformat în euro la casa de schimb. (ceva total legal de altfel).
Bănuiți, cred, rezultatul: am scanat acte, le-am trimis, am primit sms de la bancă că nu mi se aprobă creșterea limitei pentru depunere!
Hai să ne gândim ce va fi când limitele astea deja tâmpite vor fi și mai reduse pentru că așa dorește un nene (ori o tanti) apărut și el pentru câteva zile la un minister.
Cash-ul este sfânt
Păi să spunem, că peste 3-5 ani, după ce intră limitele astea în vigoare, tu, cetățean de rând care ai voie, după cum spune nea Ciolacu, să ții cash în casă, neavând încredere în bănci, scoți lunar salariul din bancă. Și nu îl cheltuieșți, îl aduni. După câtva timp vrei să îți iei televizorul / frigiderul lui nea Ciolacu și îți iei nevasta cu tine la magazin. Și ăia îți spun: nu putem primi bani de la doi pentru un obiect. Și tu, om simplu, neevazionist, neșpăgar, te duci la bancă să îi depui să plătești cu card-ul. Și banca îți spune: nu poți depune că depășești 1.000 lei/ 2.000 lei…. ce plafon vor ei. Și sună la ANAF care vine și spune: pac…. nenea, tu ai cash, îți luăm 70% sau cât vrea ministrul ăsta minunat de la finanțe. Și uite așa ai rămas și fără frigider și fără bani.
Și te duci la avocat și stai prin instanța (dacă ai cu ce plăți avocatul!) ca să dovedeșți că banii erau legali și să ți-i recuperezi.
Garantează dl. PM că scenariul asta nu va putea ajunge real?
Apropo de pățania mea cu depunerea, am mers la altă bancă unde am cont și i-am depus la casierie, pentru că din întâmplare, mai sunt unele bănci care au oameni la ghișee. Ce va fi când vor dispărea și acele ghișee de încasare? Că fără cash… banca sigur le va închide.
În final vreau să subliniez și pentru împătimiții de plăți online, card-uri etc, că sunt unul dintre ei, și totuși cash-ul e sfânt. Și e sfânt pentru că obligă băncile să fie rezonabile, nu îmi creează costuri adiacente, îmi oferă siguranță că mă pot mișca liber oriunde, oricând. De exemplu, nu plec niciodată la drum lung cu mașina fără ceva cash la mine. Dacă se strică mașina pe munte, noaptea, nu am ce face cu cardul!”