A fost recuperat cel mai vechi ADN din istoria cercetărilor ştiinţifice

Cercetătorii au recuperat şi au secvenţiat ADN din rămăşiţe provenite de la trei mamuţi, care erau printre cele mai mari mamifere ce au dominat fauna de pe Terra în timpul Epocii de Gheaţă. 

Cel mai vechi ADN din istoria cercetărilor ştiinţifice a fost recuperat de o echipă de specialişti, care l-au extras din molarii unor mamuţi care au trăit în nord-estul Siberiei până în urmă cu 1,2 milioane de ani, în cadrul unui proiect care a condus la lărgirea sferei de cunoştinţe despre speciile dispărute, potrivit Reuters.

Rămășițele erau îngropate în permafrost, un strat care contribuie la conservarea materialului genetic. Deşi acele rămăşiţe au fost descoperite începând din anii 1970, savanţii au avut nevoie de noi metode ştiinţifice pentru a extrage ADN-ul.

Cercetătorii au obţinut informaţii preţioase despre evoluţia mamuţilor şi despre migraţia lor, comparând ADN-ul recuperat cu ADN-ul mamuţilor care au trăit până mai de curând. Ultimii mamuţi au dispărut de pe Terra în urmă cu circa 4.000 de ani.

Primii mamuţi care au migrat din Siberia în America de Nord

Cel mai vechi dintre cele trei specimene de la care provin rămășițele, mamutul Krestovka, a aparţinut unei linii genetice până acum necunoscute, care, în urmă cu peste 2 milioane de ani, s-a desprins din linia care a dus la apariţia mamuţilor lânoşi.

Potrivit geneticianului Tom van der Valk de la SciLifeLab din Suedia, autor principal al studiului publicat deja în revista Nature, se pare că membrii liniei Krestovka au fost primii mamuţi care au migrat din Siberia în America de Nord mergând peste un istm în prezent dispărut, cu 1,5 milioane de ani în urmă.

Istm folosit şi de mamuţii lânoşi care au migrat ulterior, în urmă cu 400.000 – 500.000 de ani.

Până acum, cel mai vechi ADN recuperat de cercetători provenea de la un cal care a trăit în peninsula canadiană Yukon în urmă cu circa 700.000 de ani. Prin comparaţie, specia noastră, Homo sapiens, a apărut abia în urmă cu 300.000 de ani.