POLITICO: Groenlanda azi, Svalbard mâine? Arctica tremură de spectrul lui Trump și Putin

A crescut concurența pentru a stăpâni Arctica extinsă și vastele sale resurse minerale și căile navigabile cheie. Iar lucrurile au culminat cu declarațiile recente ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru a lua Groenlanda de la Danemarca.

Un consilier senior al lui Trump a confirmat că „gambitul” Groenlandei se referă la o dinamică geopolitică mai largă, în timp ce SUA privesc spre o Rusie din ce în ce mai beligerantă, ca rivală pentru supremația arctică.

Este vorba despre Arctica

„Nu este vorba doar despre Groenlanda. Este vorba despre Arctica. Aveți Rusia care încearcă să ia partea leului… Acolo avem petrol și gaze. Este securitatea noastră națională în joc. Sunt minerale esențiale”, a spus, la Fox News, Mike Waltz, alesul lui Trump pentru a fi consilier național de securitate.

După aceste declarații neașteptate, alte țări arctice privesc acum cu prudență și teamă.  Una dintre ele este Norvegia, cu insulele sale Svalbard, din nordul îndepărtat înghețat, care ar putea atrage privirea imperialistă a președintelui rus Vladimir Putin.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a respins joi orice îngrijorare cu privire la potențiala vulnerabilitate a arhipelagului. „Svalbard este Norvegia, iar Svalbard este în siguranță”, a spus Støre la serviciul norvegian de radiodifuziune NRK.

Svalbard, arhipelagul care adăpostește mai mulți urși polari decât locuitori

Dar arhipelagul Svalbard – care adăpostește mai mulți urși polari decât locuitori – se află de-a lungul unei rute maritime pe care flota nordică a Rusiei trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la Oceanul Atlantic, făcându-l important din punct de vedere strategic pentru Moscova, deși Rusia deține deja mai mult teritoriu arctic decât orice altă țară.

Mai multe așezări de pe Svalbard, unde trăiesc în jur de 2.500 de oameni, sunt populate de ruși, care locuiesc aici din epoca sovietică. Ei trăiesc în mare parte în al doilea oraș ca mărime, Barentsburg.

Insula găzduiește, de asemenea, Pyramiden, un oraș abandonat, construit în era sovietică de ruși, pentru exploatarea cărbunelui; o statuie a lui Lenin se mai poate vedea în piața centrală.

Tratatul de la Svalbard, semnat în 1920, acordă Norvegiei suveranitatea asupra arhipelagului, dar permite tuturor celorlalți semnatari să-i exploateze resursele naturale. Iar acest „ceilalți” include în prezent 48 de părți, inclusiv SUA, Rusia și Japonia. Cu toate acestea, doar Rusia și Norvegia folosesc astăzi acest drept.

Svalbard este, de asemenea, o zonă demilitarizată și fără vize datorită tratatului, atrăgând în același timp în principal cercetători și turiști. Majoritatea locuitorilor lucrează în industria minieră.

Arctica. Wikipedia

Tensiunile pe gheață, totuși, au dat în clocot

În 2022, când Norvegia a început să blocheze, pentru a respecta sancțiunile economice care vizează Moscova, navele rusești care se îndreptau spre Barentsburg, Kremlinul s-a speriat și a acuzat Norvegia de încălcări ale drepturilor omului. În 2024, Rusia a instalat în mod provocator steaguri sovietice în orașele Barentsburg și Pyramiden, locuite de ruși, și a anunțat că va deschide un nou centru științific pentru cercetarea polară.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova urmărește cu interes evoluțiile din Groenlanda.

„Arctica este o zonă a intereselor noastre naționale, a intereselor noastre strategice”, a spus Peskov în timpul unei conferințe. „Suntem interesați să păstrăm atmosfera de pace și stabilitate în zona arctică”.

Consecințe nedorite: declarații precum cea a lui Trump ar putea provoca alți actori

Cel mai mare pericol legat de „fixația” lui Trump de a prelua controlul Groenlandei este potențiala inspirație pe care o poate oferi puterilor rivale pentru a începe să acționeze în același mod imperialist, au avertizat observatorii Arcticii.

Andreas Østhagen, cercetător la Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia din Oslo, a arătat că declarații precum cea a lui Trump ar putea provoca alți actori, în special Rusia sau China, să vadă că „folosirea forței militare împotriva unei alte țări pentru a-și urmări interesele naționale, ar fi un mijloc legitim în afacerile internaționale.” (Pentru China, în prezent, este mai probabil să se implice într-o agresiune împotriva Taiwanului, decât în ​​Arctica.)

„Și, desigur, nu este ceea ce SUA și Occidentul au încercat să argumenteze în ultimele șapte sau opt decenii”, a adăugat Østhagen.

„Groenlanda este destul de departe de Rusia. Aș fi mai îngrijorat de alte ținte precum granița finlandeză, arhipelagul norvegian Svalbard sau chiar granița maritimă dintre SUA și Rusia. Cred că aceste puncte sunt mai vulnerabile […] decât Groenlanda în sine”, a spus el.

Norvegia trebuie să-și regândească politica de securitate în Arctica și Svalbard

În timp ce Østhagen a spus că Beijingul ar putea să nu aibă ambiții militariste, în octombrie anul trecut doi congresmeni americani, unul democrat și altul republican, au sugerat că Norvegia nu are suficient control asupra cercetătorilor chinezi din Svalbard, la stația Yellow River, unde au loc studii științifice.

„Ar trebui să ne îngrijorăm că Svalbard ar putea fi folosit ca monedă de schimb în încheierea de afaceri legate de securitatea arctică”, a spus Wig despre perspectiva ca Washingtonul și Moscova să încerce să divizeze Arctica.

„Când Statele Unite nu respectă tratatele internaționale – ceea ce Trump arată în comentariile sale despre Groenlanda – totul devine discutabil.”

Norvegia, sincer, ar trebui să-și regândească politica de securitate în ceea ce privește Svalbard și Arctica, a spus Tore Wig de la departamentul de științe politice de la Universitatea din Oslo.

Mute Egede: „Nu vreau să fiu american, dar sunt gata să vorbim”

În timp ce a reiterat că Svalbard este în siguranță, Gahr Støre a spus în legătură cu comentariile lui Trump despre Groenlanda că „nu este corect să sugerăm că cineva va prelua un teritoriu aflat sub suveranitatea altora”.

În ciuda retoricii arctice din ce în ce mai aprinse din tabăra lui Trump, este încă posibil ca tensiunile să scadă, pentru ca „temperatura” în Groenlanda să revină la normal, potrivit unui expert american în domeniul transatlantic.

„Cred că, pentru a remedia situația, depinde de danezi și de groenlandezi să meargă la Trump și să spună: „Care este problema pe care o aveți?” Și haideți să lucrăm împreună pentru a o remedia”, a spus Jim Townsend, fostul oficial de vârf al Pentagonului pentru NATO și Europa. „A cumpăra nu este soluția potrivită aici.”

„Cel puțin, aflați care sunt detaliile, pentru că Trump nu a spus despre ce este îngrijorat”, a adăugat Townsend.

De altfel, recent premierului Groenlandei i-a transmis lui Trump că: „Nu vreau să fiu american, dar sunt gata să vorbim”.

Teritoriul semi-autonom al Danemarcei, Groenlanda este bogată în resurse naturale, inclusiv petrol, gaze și elemente de pământuri rare. Locația sa strategică în zona arctică, unde puteri globale precum Rusia și China își extind influența, i-a sporit și mai mult importanța.