Deșertificarea în sudul României – un pericol real și tot mai acut. Se vorbeşte deja de „Sahara Olteniei“

Deşertificarea este un fenomen prezent în România, în sudul judeţelor Olt şi Dolj, la doar câţiva kilometri de municipiul Craiova.

Deşertificarea, un pericol real

În ultimii ani, sud-vestul României, în special județele Dolj și Olt, se confruntă cu un fenomen tot mai grav: deșertificarea. Supranumită deja „Sahara Olteniei”, această regiune se transformă încet-încet într-un peisaj asemănător cu cel din Africa de Nord, cu dune de nisip care avansează anual cu mii de hectare. Deja, peste 20% din suprafața județului Dolj este afectată de acest proces.

Schimbările climatice, temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor și degradarea sistemelor de irigație sunt factori care contribuie masiv la acest fenomen. În loc de roșii sau pepeni, în zonă se încearcă acum cultivarea unor plante exotice, adaptate climei aride – cum ar fi curmalele, kiwi sau chiar banana nordului.

Cu toate că fenomenul este încă reversibil, lipsa de implicare și coordonare între autorități întârzie implementarea unor soluții eficiente. În perioada comunistă, irigarea era centralizată, iar norma de udare era atent reglată pentru a preveni uscarea solului și spulberarea nisipului. Astăzi, canalele de irigații sunt lăsate în paragină sau, mai grav, transformate în parcuri fotovoltaice.

Furtunile de nisip, o realitate

Fermierii din zonă trag semnale de alarmă. La Dăbuleni, furtunile de nisip au devenit o realitate cotidiană, asemănătoare viscolului – doar că e nisip în loc de zăpadă.

Împădurirea zonelor afectate este una dintre cele mai accesibile și eficiente soluții. Asociația „Viitor Plus – pentru oameni și natură” derulează în Dolj proiectul „Adoptă un copac”, cu rezultate vizibile: în zonele împădurite încep să apară iarbă și plante, iar solul dă semne de refacere.

Rebecca Popescu, reprezentant al ONG-ului, atrage atenția asupra lipsei de conștientizare a fenomenului, atât din partea autorităților, cât și a populației. În multe cazuri, ONG-urile trebuie să convingă primarii să permită împăduriri, iar nivelul de implicare rămâne scăzut. În ciuda dovezilor clare, mulți nu realizează impactul pe termen lung al deșertificării.

Ouă prăjite în „Deşertul Olteniei”

În 2023, temperaturile extreme din Oltenia au atins un nou record pe dunele de nisip din sud-vestul țării, unde s-au înregistrat aproape 80 de grade Celsius la nivelul solului. Reprezentanții unei companii de peisagistică din județul Olt au realizat un experiment inedit: au prăjit ouă într-o tigaie lăsată direct pe nisip.

Gestul lor a avut un scop clar – să atragă atenția asupra fenomenului tot mai grav al deșertificării și asupra necesității plantării de copaci.

„Atât de cald a fost azi în nisipurile Olteniei! Din acest motiv împădurim!”, au transmis pe rețelele sociale.