De ce oamenii se vindecă de trei ori mai lent decât alte mamifere

Un studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B aduce o explicație foarte interesantă pentru un fenomen pe care mulți l-au observat: vindecarea lentă a rănilor la oameni.

Potrivit cercetării, oamenii se vindecă de aproximativ trei ori mai lent decât primatele noastre cele mai apropiate, iar acest lucru ar putea fi legat de un compromis evolutiv pe care l-am făcut în urma unei modificări importante în adaptarea noastră: am renunțat la blană în favoarea glandelor sudoripare.

Cercetătorii au analizat ritmurile de vindecare a rănilor la oameni, cimpanzei și mai multe specii de maimuțe din Lumea Veche (pentru a face referire la Eurasia și Africa), alături de șobolani și șoareci. În timp ce rozătoarele și maimuțele au vindecat rănile într-un ritm similar, oamenii au avut o rată de vindecare mult mai lentă. Studiul sugerează că acest lucru nu este un comportament general al primatelor, ci o trăsătură distinctivă a speciei umane. „Ratele de vindecare ale rănilor la oameni au fost semnificativ mai lente”, au observat cercetătorii, „aproape de trei ori mai lente decât cele observate la primatele non-umane”.

De ce oamenii se vindecă mai lent decât alte mamifere?

Cercetătorii au examinat atât răni create în laborator la animale, cât și răni post-chirurgicale la 24 de voluntari umani care se recuperau după operații de îndepărtare a tumorilor de piele. În cazul cimpanzeilor, s-au folosit fotografii ale leziunilor apărute natural, realizate pe parcursul mai multor zile sau săptămâni. Indiferent de metoda folosită pentru a urmări rănile, concluzia a fost aceeași: oamenii se vindecă mai lent decât orice alt mamifer. Dar care ar putea fi cauza?

Una dintre teorii sugerează că lipsa blănii la oameni ne-ar fi făcut mai vulnerabili la răni, iar acest lucru ar fi determinat evoluția pielii mai groase pentru protecție. Cu toate acestea, pielea mai groasă ar putea aduce cu sine un proces mai lent de vindecare a țesuturilor. O altă teorie este că sudoarea, un sistem de răcire ce depinde de o rețea densă de glande, face pielea mai predispusă la daune, ceea ce ar putea încetini și recuperarea.

Un compromis evolutiv

Adaptarea care a dus la această modificare a avut loc probabil după despărțirea noastră de cimpanzei, acum aproximativ șase milioane de ani. Celelalte primate, care încă sunt acoperite de blană, păstrează o rată de vindecare mult mai rapidă. Deși poate părea un dezavantaj evolutiv faptul că ne vindecăm lent – deoarece acest proces consumă mai multă energie și ne face mai vulnerabili – cercetătorii sugerează că societățile umane timpurii ar fi putut compensa această vulnerabilitate prin îngrijire socială, remedii din plante și printr-o viață cooperativă.

Ce ne rezervă viitorul?

Deși motivul exact pentru vindecarea lentă a rănilor la oameni rămâne un subiect deschis, cercetătorii solicită o abordare mai amplă pentru a înțelege pe deplin ce s-a schimbat și de ce. Ei propun combinarea dovezilor fosile, a geneticii moderne și a biologiei primatelor pentru a afla mai multe despre aceste schimbări evolutive.

Până atunci, dacă o rană nu vrea să se vindece, nu este cazul să ne învinovățim sistemul imunitar. Trebuie doar să ne reamintim că am făcut un schimb în evoluția noastră: am sacrificat vindecarea rapidă pentru abilitatea de a ne răcori mai eficient. Dacă acest compromis a meritat? Rămâne încă de discutat.