Tinerii români cred că pot identifica dezinformarea online, deși competențele lor digitale sunt printre cele mai slabe din UE

Cei mai mulți dintre Românii cu vârste între 15 și 30 de ani consideră că pot recunoaște dezinformarea online. Însă statisticile oficiale arată că marea majoritate nu stăpânește nici cele mai elementare instrumente digitale, scrie Edupedu. Raportul Comisiei Europene pe 2025 ne arată cât de mare este decalajul între încrederea în propriile competențe și realitatea,  care confirmă un nivel îngrijorător de mic al acestor abilități.

Tinerii și dezinformarea online

Potrivit unui Eurobarometru realizat în 2024, aproape 80% dintre tinerii români consideră că școala i‑a învățat să depisteze dezinformarea online. Acest nivel de încredere ne situează pe locul patru în Uniunea Europeană, după Malta, Luxemburg și Franța. Spre comparație, în Polonia și Ungaria procentul este de aproximativ 60%. Mulți spun că își dau seama imediat când o știre pare forțată sau când link‑urile nu duc la surse de încredere. Datele statistice arată, însă, că rareori aceste abilități chiar sunt puse în practică.

Ponderea tinerilor care cred că școala i-a echipat cu nivelul de competențe digitale necesar pentru a depista dezinformarea online

Tinerii români au cele mai slabe competențe digitale din UE

Datele Eurostat pentru 2023 indică faptul că 15% dintre tinerii români de 16–29 de ani au competențe digitale avansate. Mai exact, avem cei mai puțini tineri cu abilității foarte ridicate din UE. În urma noastră este doar Bulgaria.

Mai mult, peste jumătate dintre tinerii români se încadrează în categoria celor cu abilități reduse sau foarte reduse, ceea ce ne situează la coada clasamentului, cu peste 25 de puncte procentuale sub media UE.

Nivelul competențelor digitale ale tinerilor din UE

De asemenea, avem cei mai puțini tineri din UE care folosesc internetul pentru lucruri practice, precum găsirea unui loc de muncă. Mai exact, doar 12% dintre aceștia își caută joburi online, față de media celorlalte țări UE, de 25%.

Astfel, chiar dacă tinerii români consideră că au competențe digitale foarte bune, în realitate acestea nu sunt puse în practică.

La finalul anului 2023, România era singura țară din UE fără niciun fel de măsură oficială pentru alfabetizarea media sau siguranța online a tinerilor.