Aproape tot ce știm despre Vikingi e fals
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/viking-freepik.jpg)
Când auzi cuvântul „viking”, probabil îți imaginezi un războinic blond, care are pe cap un coif cu coarne, care vâslește o barcă din lemn și dă foc la sate. Filmele, desenele animate și chiar unele cărți de istorie au creat o imagine spectaculoasă a acestor luptători nordici. Însă, cel mai adesea, este departe de realitate. De fapt, acești oameni erau mai curați, mai slabi și mai diverși decât ne puteam imagina. Livescience.com a făcut o listă cu 7 dintre cele mai comune mituri despre vikingi, care au fost demontate de cercetători și istorici.
-
Purtau coifuri cu coarne sau aripi
Această imagine vine din costumele operei lui Wagner și din picturi din secolul XIX, însă nu corespund dovezilor istorice. Niciun coif viking cu coarne nu a fost descoperit în morminte, iar cele câteva coifuri cu coarne găsite în Danemarca sunt cu 1000 de ani mai vechi decât epoca vikingă. În realitate, aceștia purtau coifuri simple, din metal sau piele, eficiente în luptă, nu teatrale.
-
Erau doar niște prădători sălbatici
Da, au făcut raiduri și au creat teroare în unele regiuni, dar erau și negustori pricepuți și exploratori îndrăzneți. Aceștia făceau comerț cu argint, blănuri și chihlimbar, și au navigat până în Canada cu secole înaintea lui Columb. Cultura lor era mobilă, adaptabilă și complexă.
-
Erau mai violenți decât alte popoare
Au trăit într-o epocă în care violența era norma, nu excepția. Războaiele și masacrele erau frecvente în toată Europa. Vikingii s-au remarcat nu prin brutalitatea ieșită din comun, ci prin faptul că istoria a relatat mai frecvent faptele lor. Cel mai probabil, pentru că atacau adesea mânăstiri creștine, care la acea vreme redactau evenimentele istorice.
-
Existau doar vikingi blonzi cu ochi albaștri
Studiile genetice recente au arătat că populația vikingă era mult mai diversă. ADN-ul extras din morminte arată influențe slave, sud-europene și chiar orientale. Unii vikingi aveau păr închis la culoare, pielea mai închisă și nu se potriveau deloc cu imaginea nordicului masiv, cu care suntem obișnuiți.
-
Erau murdari și miroseau urât
De fapt, erau surprinzător de curați pentru vremea lor. Arheologii au descoperit în mormintele lor piepteni, pensete și ustensile de igienă. Un cronicar arab nota în secolul X că vikingii pe care i-a întâlnit se spălau zilnic, ceea ce era un obicei extrem de rar în Europa acelor vremuri.
-
Își ucideau dușmanii prin metoda „vulturul însângerat”
Această metodă extrem de violentă, care presupunea tăierea coastelor și scoaterea plămânilor, apare în două texte nordice de la acea vreme. Însă nu există nicio dovadă că ar fi fost pusă vreodată în practică. Cel mai probabil autorii au exagerat pentru efectul dramatic, sau chiar au inventat acest mit.
-
Creștinismul i-a făcut mai pașnici
Trecerea la creștinism nu a schimbat radical comportamentul vikingilor. Săpăturile arheologice au descoperit morminte comune în care au fost îngropate victime ale vikingilor creștini. Acestia fuseseră uciși prin aceleași metode pe care vikingii le foloseau înaintea adoptării creștinismului. Ideea că spiritul viking a fost domolit de creștinism este mai degrabă o formă de propagandă creștină decât realitate istorică.
Realitatea bate ficțiunea
Așadar, istoria vikingilor e mult mai nuanțată decât ne-au făcut să credem filmele și cărțile de ficțiune. În spatele miturilor despre vikingi se află un popor divers, curios, adaptabil și surprinzător de conectat la lumea din jur. A-i reduce doar la coifuri cu coarne și raiduri sângeroase înseamnă să ignorăm o parte importantă a moștenirii lor culturale.
Cu cât descoperim mai multe lucruri, cu atât înțelegem mai bine că adevărul istoric e chiar mai interesant decât ficțiunea.