Frații Tate, pretext pentru USR: Se cere resetarea justiției
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/08/Fratii-Tate-au-intrat-in-vizorul-DIICOT.-Sechestru-pe-firme-bani-din-conturi-autoturisme-si-terenuri-in-valoare-de-2.5-milioane-de-euro.jpeg)
Deputata USR Oana Murariu a depus în Parlament un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu scopul declarat de a reforma sistemul de evaluare al magistraților din România.
Un sistem de evaluare perceput ca formal
Proiectul de lege pornește de la premisa că, în ciuda unei bune reglementări a admiterii în magistratură și a formării profesionale continue, sistemul de evaluare al judecătorilor și procurorilor este în mare parte formal și nefuncțional. Potrivit expunerii de motive, majoritatea magistraților primesc calificativul „Foarte bine”, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la exigența reală a evaluărilor.
Murariu argumentează că această abordare laxă a permis rămânerea în funcție a unor magistrați care au emis decizii controversate, unele dintre ele fiind deja obiectul unor plângeri disciplinare. Este amintit, printre altele, cazul în care Curtea de Apel Ploiești a anulat o decizie a Curții Constituționale privind alegerile prezidențiale din 2024, dar și decizia unui procuror de a ridica interdicția de părăsire a țării pentru frații Tate.
”Soluții controversate pronunțate recent de către instanțele de judecată din România, precum cea dată de Curtea de Apel Ploiești cu privire la anularea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024 sau de către parchete, precum ridicarea de către procurorul de caz a interdicției fraților Tate de a părăsi țara (toate soldare cu plângeri disciplinare adresate Inspecției Judiciare), la care se adaugă numeroasele soluții de încetare a dosarelor penale prin prescripția răspunderii penale din ultimii ani, contribuie major la creșterea gradului de neîncredere a românilor în justiție”, se spune în nota de fundamentare a actului normativ amintit.
Ce modificări propune proiectul
Printre cele mai importante modificări propuse se numără:
-
Reintroducerea evaluării judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv a celor aflați în funcții de conducere. Potrivit autoarei, este inacceptabil ca o subcategorie de magistrați să fie exceptată de la evaluare, întrucât și aceștia pot comite greșeli profesionale.
-
Consultarea Barourilor locale în cadrul procedurii de evaluare, pentru a oferi o perspectivă externă asupra activității magistraților. Avocații, în calitate de participanți direcți la actul de justiție, ar putea semnala eventuale probleme de conduită sau profesionalism care scapă evaluărilor interne.
-
Luarea în calcul a contestațiilor admise privind tergiversarea proceselor sau durata acestora, ca parte a dosarului de evaluare. Se dorește astfel descurajarea întârzierilor nejustificate în soluționarea dosarelor.
-
Reducerea intervalului de re-evaluare pentru calificativul „Satisfăcător”. În prezent, reevaluarea se face după până la cinci ani, însă proiectul prevede ca aceasta să aibă loc după un an, iar în caz de menținere a aceluiași calificativ, magistratul să fie obligat să urmeze cursuri de perfecționare.
-
Obligația magistraților cu funcții de conducere de a depune un set de documente relevante privind activitatea managerială, în scopul evaluării mai precise a eficienței lor administrative.
Context
Cazurile de prescriere a răspunderii penale în dosare importante, decizii judiciare care contrazic opiniile publice sau ale altor instituții ale statului și lipsa de sancțiuni vizibile pentru eventualele derapaje contribuie la percepția de impunitate în rândul magistraților.
Astfel, deputata USR susține că întărirea evaluării interne ar reprezenta un pas spre refacerea încrederii în justiție și spre creșterea calității actului de judecată. „Nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar cei chemați să o aplice”, se arată în documentul de fundamentare.
Propunerea legislativă urmează să fie analizată în comisiile parlamentare de specialitate, înainte de a ajunge la vot în plenul celor două Camere.