Pericolul din farfurie. Cel mai otrăvitor pește este și cel mai consumat

Somonul este promovat adesea ca simbolul alimentației sănătoase. Cu o carne bogată în Omega-3, proteine de calitate și vitamine esențiale, acest pește se regăsește frecvent în meniurile celor care caută o viață echilibrată. Totuși, în spatele imaginii de superaliment, realitatea somonului de crescătorie poate fi una tulburătoare. Conform unor analize recente și studii internaționale, ceea ce ajunge în farfuriile consumatorilor nu este întotdeauna ceea ce pare.

Somonul, cel mai periculos pește

Rafturile supermarketurilor din România sunt pline de somon de crescătorie, în timp ce somonul sălbatic – mai rar, mai scump și considerat mai curat – rămâne o apariție excepțională. Diferențele dintre cele două tipuri sunt însă majore, iar experții avertizează că informarea consumatorilor este esențială.

În timp ce somonul sălbatic trăiește în habitat natural, se hrănește cu organisme marine și dezvoltă un profil nutrițional optim, cel crescut în ferme piscicole are parte de un regim artificial. Este hrănit cu furaje procesate, supus tratamentelor de accelerare a creșterii și, adesea, crescut în condiții de aglomerație care favorizează apariția bolilor.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte privind somonul de crescătorie îl reprezintă contaminarea chimică. Analizele au identificat în carnea acestuia niveluri ridicate de:

• Dioxine și pesticide, cu potențial cancerigen;
• Bifenili policlorurați (PCB), de până la 8 ori mai concentrați decât în somonul sălbatic;
• Arsenic, o substanță cu toxicitate recunoscută.

Aceste componente nu doar că reduc valoarea nutritivă a alimentului, dar pot avea și efecte grave asupra sănătății, mai ales în cazul unui consum frecvent. Chiar dacă legislația europeană stabilește limite stricte, realitatea din teren arată că problema contaminării nu a fost complet eliminată.

Specialiștii avertizează că, pe termen lung, aceste substanțe pot contribui la dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv cancer, tulburări endocrine sau afecțiuni neurologice. Grupele cele mai expuse sunt copiii, femeile însărcinate și persoanele cu afecțiuni deja existente.

Antibioticele invizibile din fileul de somon

Un alt pericol mai puțin cunoscut îl constituie antibioticele utilizate în fermele piscicole. Pentru a preveni bolile în bazinele aglomerate, somonii sunt tratați cu medicamente care pot lăsa reziduuri în carne. Acest fenomen generează probleme pe mai multe planuri:

• Apariția rezistenței la antibiotice în rândul consumatorilor;
• Reacții alergice neașteptate;
• Scăderea eficienței tratamentelor medicale în cazul infecțiilor reale.

Organizațiile internaționale de sănătate trag un semnal de alarmă în privința rezistenței antimicrobiene, iar alimentația devine o cale insidioasă prin care această problemă se amplifică.

Departe de a fi doar o opțiune sănătoasă, somonul de crescătorie, consumat frecvent și în cantități mari, poate deveni o sursă de afecțiuni grave. Cercetătorii au evidențiat mai multe riscuri:

• Creșterea riscului de cancer, pe fondul acumulării de toxine;
• Inflamații cronice, asociate cu boli autoimune și cardiovasculare;
• Afectarea dezvoltării neurologice, în special la copii, cu posibile legături cu autismul sau ADHD.