Haos financiar la MIPE: creanțe umflate cu 316 milioane lei, prime necuvenite, echipamente IT nefolosite și debitori fantomă

Curtea de Conturi a constatat o serie de nereguli semnificative în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în urma auditului financiar asupra situațiilor financiare aferente anului 2023.

Instituția de control a emis o opinie cu rezerve și a transmis conducerii ministerului recomandări explicite pentru remedierea erorilor identificate și diminuarea riscurilor aferente fondurilor europene gestionate. În anul 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost condus de doi miniștri, în urma rotativei guvernamentale stabilite prin acordul politic dintre partidele aflate la guvernare. Marcel Boloș a condus până la jumătatea anului, apoi la conducere a venit Adrian Câciu. 

Creanțe umflate cu peste 316 milioane lei

Auditorii au remarcat o majorare artificială a creanțelor din fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de 316.506.400 lei, sumă ce reprezintă 80% din totalul plăților efectuate în cadrul Programului Educație și Ocupare Didactic pentru primele de carieră și primele profesionale. Aceste sume au fost înregistrate în contabilitate ca sume de primit de la Comisia Europeană, deși nu există o decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru respectivele măsuri.

Prime acordate necuvenit în valoare de 1,81 milioane lei

Curtea de Conturi a solicitat MIPE o analiză amănunțită asupra modului de acordare a primelor de carieră didactică și primelor de carieră profesională, cu scopul efectuării corecțiilor contabile și al recuperării sumei de 1.814.000 lei, considerată a fi fost acordată nejustificat.

Creanțe de peste 90 milioane lei de la firme radiate

Totodată, s-a constatat că MIPE menține în evidențele contabile creanțe de 90.098.455 lei, aferente unor societăți comerciale radiate. Ministerul nu a realizat analize privind situația reală a acestor debitori și nici nu a verificat dacă au fost epuizate căile legale de recuperare. În plus, aceste creanțe nu au fost analizate cu ocazia inventarierilor anuale, ceea ce a condus la propagarea erorilor în fiecare exercițiu financiar și a crescut riscul prescrierii dreptului la acțiune.

16:29, 07.05.2025 • Dezvăluiri

Banii Apărării naționale, tocați cu acte în regulă la Moreni: auditul care scoate la iveală nereguli majore

16:44, 15.04.2025 • Dezvăluiri

Gaură de aproape un miliard de lei în evidențele Apărării: haos contabil, nave fantomă și datorii inventate

Lipsă de provizioane pentru litigiile în curs

Un alt aspect semnalat este lipsa unor politici clare privind constituirea de provizioane pentru cheltuieli anticipate legate de litigiile în care ministerul este parte. În unele cazuri, bugetul MIPE a trebuit să fie suplimentat semnificativ pentru plata unor despăgubiri, după ce instanțele s-au pronunțat împotriva ministerului.

Echipamente IT neutilizate, dar amortizate

Printre principalele constatări se numără achiziția de echipamente IT în valoare de aproape 5 milioane de lei care, la finalul anului 2023, se aflau în continuare depozitate, fără a fi date în folosință. Este vorba de 1.709 echipamente, dintre care 1.355 sunt licențe Windows și 354 laptopuri sau stații de lucru. Deși neutilizate, aceste active au fost amortizate în contabilitate, diminuând artificial valoarea activelor nete raportate în bilanț.

Curtea atrage atenția că această practică nu doar afectează corectitudinea situațiilor financiare – cu un impact de peste 14,2 milioane de lei asupra activelor necurente –, ci ridică și probleme privind gestiunea eficientă a fondurilor publice, în condițiile în care garanția acestor bunuri curge de la data recepției, și nu de la punerea lor în funcțiune.

Recomandarea auditorilor vizează punerea în funcțiune a echipamentelor neutilizate și instituirea unui mecanism de control care să evite achizițiile redundante.

Creanțe nereevaluate și debitori dispăruți din evidență

Un alt capitol important din raport se referă la gestionarea creanțelor. MIPE menține în evidențele contabile creanțe în valoare de peste 15,4 milioane de lei, din care 12,3 milioane sunt aferente unor debitori radiați, iar 3,1 milioane corespund unor hotărâri judecătorești definitive neexecutate. Alte creanțe, transmise spre executare silită către ANAF încă din 2015, nu au mai fost monitorizate ulterior.

Curtea de Conturi notează că nu a fost efectuată o analiză documentată a acestor sume nici măcar cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului, pentru a stabili dacă mai există șanse reale de recuperare.

Instituția recomandă evaluarea creanțelor de către o comisie mixtă (economic, juridic și contabil) și actualizarea periodică a evidențelor.

Nereguli în contabilizarea fondurilor europene

Auditorii au mai identificat erori în gestionarea și înregistrarea financiar-contabilă a unor proiecte europene, în special în cadrul proiectului codificat SMIS 152522. De exemplu, unele cereri de rambursare au fost procesate cu întârzieri de până la 10 luni, ceea ce a distorsionat reflectarea cheltuielilor și veniturilor în exercițiul financiar relevant.

Un caz concret: cererea de rambursare nr. 7, depusă pe 3 noiembrie 2023, a fost validată abia în 2024. Din această cauză, justificările aferente unei sume de 1,67 milioane de lei nu au fost reflectate în anul 2023, așa cum era legal și logic.

În plus, în cazul unei alte cereri de rambursare, a fost omisă înregistrarea justificării unui avans de peste 953.000 lei, generând o raportare inexactă a creanțelor și cheltuielilor.

Impactul acestor erori asupra activelor curente este estimat la peste 431 milioane de lei, potrivit datelor din raport.

MIPE