Anul care a avut cu 10 zile mai puțin

Puțini știu că luna octombrie 1582 a avut doar 20 de zile. Pentru a alinia calendarul cu realitatea astronomică, s-a decis tăierea a 10 zile din an. Astfel, ziua de joi, 4 octombrie, a fost urmată direct de vineri, 15 octombrie, scrie IFL Science. Această schimbare a marcat începutul Calendarului Gregorian, sistemul pe care îl folosește astăzi cea mai mare parte a lumii.

De ce au fost eliminate zece zile dintr-un an întreg

Calendarul Iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr., a folosit timp de 15 secole în Europa. Acesta presupunea un an de 365,25 zile, adăugând o zi suplimentară la fiecare patru ani. Totuși, durata reală a anului solar este puțin mai scurtă, de aproximativ 365,2422 zile. Diferența pare nesemnificativă, dar în timp a dus la o abatere destul de mare față de realitatea astronomică.

La momentul reformei, echinocțiul de primăvară, care ar fi trebuit să aibă loc pe 21 martie, ajunsese să cadă în jurul datei de 11 martie. Această deplasare a afectat calculul Paștelui și alte sărbători religioase importante. Papa Grigore al XIII-lea a decis să corecteze calendarul pentru a preveni alte derapaje în viitor. Așa a fost înființat calendarul care îi poartă numele până în ziua de astăzi.

Cum a fost implementată reforma calendaristică

Trecerea la noul sistem nu s-a făcut simultan în toate țările. Primele care au adoptat reforma au fost statele catolice precum Italia, Spania, Portugalia și Polonia. În aceste regiuni, după 4 octombrie 1582 a urmat imediat 15 octombrie, pur și simplu eliminând 10 zile din calendar. Reforma a fost întâmpinată cu suspiciune în țările protestante și ortodoxe, care au continuat să folosească vechiul calendar timp de decenii sau chiar secole.

06:30, 18.05.2025 • Turism

Locuri din România care ascund secrete vechi de mii de ani

23:09, 11.05.2025 • NECONVENTIONAL

Aproape tot ce știm despre Vikingi e fals

În Marea Britanie, de exemplu, schimbarea a avut loc abia în 1752, iar atunci au fost eliminate 11 zile. În Rusia, calendarul gregorian a fost introdus abia în 1918, după Revoluția Bolșevică. România a făcut trecerea în 1919, când ziua de 31 martie a fost urmată de 14 aprilie.

Calendarul gregorian nu a fost doar o ajustare tehnică. El a însemnat o standardizare a timpului la nivel internațional, o schimbare care a influențat organizarea vieții sociale, economice și religioase.

Reforma calendarului a fost una dintre cele mai importante decizii administrative din istoria modernă timpurie, demonstrând că măsurarea timpului este o convenție umană, nu un fenomen natural de neclintit.