Ciucu dezvăluie un caz șocant: șef de institut de cercetare, în audiență, cu un Porsche cumpărat din bani publici. Ce i-a cerut edilului?

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a adus în atenția opiniei publice o situație pe cât de surprinzătoare, pe atât de revelatoare pentru starea actuală a sistemului românesc de cercetare.

Potrivit edilului, un bărbat care s-a prezentat la audiențe ar fi venit cu un autoturism Porsche electric achiziționat, susține Ciucu, din fondurile unui institut de cercetare pe care îl conducea. Scopul vizitei: încercarea de a evita unele taxe locale.

„Nu generalizez, dar întrebarea reală nu este câte institute avem sau dacă trebuie închise, ci cum putem reorganiza și finanța eficient cercetarea pentru a avea un impact real asupra economiei și vieții cetățenilor”, a declarat edilul într-o postare pe Facebook. Acesta a pledat pentru evaluarea obiectivă a rezultatelor activității de cercetare, invocând indicatori precum numărul de articole publicate în reviste de prestigiu sau frecvența citărilor internaționale.

Intervenția primarului vine în contextul în care deputatul USR Claudiu Năsui a publicat o listă cu 178 de entități de cercetare finanțate din bugetul de stat, incluzând 113 institute, 12 centre și 48 de stațiuni, multe dintre acestea având activități similare sau redundante. Această fragmentare este considerată de analiști una dintre cauzele majore ale ineficienței structurale din domeniul cercetării și inovării.

Ministerul Educației anunță o evaluare națională

În replică la criticile apărute, ministrul Educației, Daniel David, a declarat că a cerut Autorității Naționale pentru Cercetare să demareze un proces amplu de evaluare a tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) din România. Evaluarea este văzută drept un prim pas necesar pentru reorganizarea sistemului și implementarea unor reforme fundamentale.

06:19, 05.06.2025 • POLITICĂ

România alocă cei mai puțini bani pentru cercetare. Năsui vrea să mai taie, Stoiciu îi dă peste nas

22:37, 01.06.2025 • TEHNOLOGIE

Cum au reușit chinezii să creeze în laborator cel mai dur diamant din lume

„Raportul QX oferă o analiză detaliată a slăbiciunilor sistemului nostru: prea multe entități mici și slab coordonate, resurse umane insuficiente, o cultură instituțională adesea necompetitivă și o finanțare cronic insuficientă”, a explicat ministrul. El a subliniat că reforma va viza nu doar aspectele structurale, ci și mecanismele de distribuire a fondurilor, punând accentul pe competiție, eficiență și transparență.

Daniel David a precizat că viziunea sa se axează pe construirea unei arhitecturi sănătoase pentru sistemul de CDI, care să permită ulterior aplicarea unor mecanisme operaționale robuste. Acesta a subliniat importanța implicării experților internaționali în evaluarea proiectelor și a pledat pentru alinierea dimensiunii juridice la principiile etice, nu invers.

„Trebuie să normalizăm arhitectura sistemului, iar de aici vor decurge și soluțiile concrete. De aceea, orice dezbatere onestă, chiar critică, este binevenită dacă duce la îmbunătățiri reale”, a transmis ministrul Educației.

Dezbaterea lansată readuce în atenție nevoia de eficientizare a alocărilor bugetare, prioritizarea ariilor de cercetare cu potențial de impact economic și social, precum și responsabilizarea conducerilor instituțiilor publice cu rol științific. Reforma anunțată, dacă va fi implementată în mod riguros, ar putea reprezenta un pas esențial în redefinirea rolului pe care cercetarea românească îl joacă într-un ecosistem european tot mai competitiv.