Impozit progresiv vs. cotă unică: ce ar câștiga și ce ar pierde România?

Publicat: 11 iun. 2025, 14:02, de Cristian Matache, în ANALIZĂ

PSD insistă pe ideea impozitului progresiv într-un moment delicat pentru finanțele țării. În joc: 30 de miliarde de lei deficit bugetar și o decizie cu impact major asupra economiei, contribuabililor și politicii fiscale a viitorului guvern.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a invocat azi, într-o declarație făcută la Curtea de Argeș, sprijinul FMI, al Băncii Mondiale și al Comisiei Europene pentru introducerea unui sistem de impozitare progresivă în România, subliniind că doar patru țări din UE mai păstrează cota unică. Măsura ar viza exclusiv veniturile mari, fără impact asupra celor mici și medii. El a spus că dacă ar fi implementată această măsură nu ar mai fi nevoie de creşterea TVA.

“Am putea să aplicăm de la 1 ianuarie, să spunem, de la un venit peste 12.000 de lei, impactul pe o aplicare de 20% impozit pe ce depăşeşte 12.000, ne aduce un venit în plus de cam 12 miliarde. E nevoie de un buffer de câteva luni pentru a putea să aplicăm acest impozit progresiv. Până la 1 ianuarie putem să discutăm de acea taxă de solidaritate, care, de fapt, e tot un impozit progresiv, tot pentru cei cu venituri mari şi foarte mari”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Pornind de la aceste declarații, să încercă să analizăm ce înseamnă pentru România reintroducerea impozitului progesiv și cum afectează aceasta întreaga economie românească și veniturile cetățenilor.

09:54, 23.04.2025 • ECONOMIE

Crin Antonescu: Susţin păstrarea cotei unice

15:51, 29.03.2025 • Finanțe

Anunțul ministrului Finanțelor despre impozitul pe proprietate: „Nu mi se pare normal”

O criză bugetară care cere decizii politice curajoase

Deficitul bugetar estimat pentru acest an se apropie de 30 de miliarde de lei, într-un context în care România este deja în procedură de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană. Răspunsul guvernului viitor ar trebui să presupună un mix de reduceri de cheltuieli, creșteri de taxe și reforme structurale. Printre acestea, se discută tot mai des despre tranziția de la cota unică la un sistem progresiv de impozitare.

Ce presupune propunerea Grindeanu?

Potrivit șefului PSD, noul impozit progresiv ar funcționa astfel:

Se păstrează cota de 10% pentru veniturile de până la 12.000 lei/lună;
Partea care depășește acest prag ar fi impozitată cu 20%;
Măsura ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu un „buffer” administrativ de câteva luni;
Până atunci, ar putea fi introdusă o taxă de solidaritate pentru veniturile mari, aplicabilă din toamnă, cu efect similar.

Cota unică: simplitate și stabilitate, dar cu limite

Cota unică de 10%, introdusă în 2005, a fost prezentată drept un stimulent pentru investiții și conformare fiscală. A simplificat birocrația, a încurajat inițiativa privată și a fost apreciată de mediul de afaceri. Totuși, în ultimii ani, veniturile colectate de stat ca procent din PIB au stagnat, iar sistemul a devenit insuficient pentru acoperirea cheltuielilor statului.

În prezent, România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană – sub 27%, față de media UE de 41%.

Impozitul progresiv: potențial de venituri mai mari, dar și riscuri

Modelul propus de Grindeanu vizează exact această zonă: venituri mai mari din partea celor care câștigă peste medie. Impactul ar putea fi semnificativ. O simulare arată că un angajat cu un salariu brut de 30.000 lei/lună ar plăti lunar un impozit mai mare cu 1.800 lei în sistemul progresiv față de cel actual.

Avantaje:

Creșterea echității fiscale;
Creșterea veniturilor bugetare fără afectarea celor cu venituri mici;
Alinierea la modele europene (Franța, Germania, Polonia aplică forme de progresivitate).

Riscuri:

Descurajarea muncii bine plătite în țară;
Posibilă migrație a specialiștilor în alte sisteme fiscale mai prietenoase;
Complicarea sistemului fiscal, într-un moment în care ANAF se confruntă deja cu provocări administrative majore.

Cota unică vs. impozitul progresiv

Tabelul de mai jos sintetizează avantajele și provocările fiecărui model:

Criteriu	Cota unică (10%)	Impozit progresiv (10% + 20%)
Nivel impozit	10% pentru toate veniturile	10% până la 12.000 lei, 20% pentru ce depășește pragul
Sistem	Simplu, ușor de administrat	Mai complex, necesită reforme administrative
Impact pe venituri mici	Afectați proporțional	Nicio schimbare – sub 12.000 lei/lună rămâne 10%
Impact pe venituri mari	Procentual favorabil	Plătesc suplimentar pentru partea ce depășește 12.000 lei
Echitate fiscală	Considerat regresiv	Considerat mai echitabil (contribuție mai mare de la bogați)
Venituri suplimentare la buget	Limitate (sub 27% din PIB)	Estimat la ~12 miliarde lei anual, doar din salarii mari
Efect asupra mediului de afaceri	Previzibil, apreciat de investitori	Posibil impact negativ la nivelul forței de muncă înalt calificate
Risc de evitare fiscală	Mai redus, sistem simplu	Mai ridicat, mai ales dacă nu este însoțit de digitalizare ANAF
Aliniere la UE	Atipic – puține state mai au cotă unică	Conform practicii din majoritatea statelor membre
Necesități administrative	Minime	Mari: actualizare softuri, reorganizare ANAF, campanii publice

O comparație ilustrativă

Un grafic comparativ între cele două sisteme arată clar: până la 12.000 lei/lună, diferențele sunt nule. De la acest prag în sus, impozitul crește accelerat în sistemul progresiv, atingând o diferență de aproape 4.000 lei/lună pentru un salariu de 50.000 lei.

Simulare comparativă – impozit lunar plătit

Mai jos dăm câteva exemple concrete de calcul pentru salarii brute lunare diferite, comparând impozitul pe venit în sistemul actual cu cotă unică și în modelul propus de impozitare progresivă (10% + 20% peste 12.000 lei):

Venit brut lunar (lei)	Impozit în sistem cu cotă unică (10%)	Impozit în sistem progresiv (10% până la 12.000 lei, 20% pe rest)	Diferență (lei)
8.000	800	800	0
12.000	1.200	1.200	0
15.000	1.500	1.200 + (3.000 × 20%) = 1.800	+300
20.000	2.000	1.200 + (8.000 × 20%) = 2.800	+800
30.000	3.000	1.200 + (18.000 × 20%) = 4.800	+1.800
50.000	5.000	1.200 + (38.000 × 20%) = 8.800	+3.800

Câteva observații:

Veniturile sub 12.000 lei/lună nu sunt afectate deloc.
Impactul crește exponențial peste pragul de 12.000 lei, fiind considerabil pentru salariile mari (ex. +3.800 lei/lună în plus la 50.000 lei).
Este vorba doar de impozitul pe venit, fără contribuții sociale (CAS/CASS), care rămân la fel în ambele sisteme.

Ce spun analiștii

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR și propunerea lui Traian Băsescu pentru funcția de prim-ministru în timpul mandatului său, susține că introducerea impozitului progresiv nu va reduce inegalitatea. În schimb, va încuraja cheltuieli publice nesustenabile, afectând competitivitatea și dezvoltarea economică. ”De ce ar fi bună progresivitatea impozitului pe venitul personal, dar nu și la TVA, nu ne spune nimeni. Unii ne recomandă să introducem un impozit progresiv de 10 și 25 la sută pe venitul personal, cu rata din urmă aplicabilă percentilei 90. Există suficiente argumente conform cărora impozitul progresiv pe venitul personal nu ajută la nimic; în mod cert, nu contribuie la ceea ce este creditat că ar contribui cel mai mult, și anume la reducerea inegalităților economice. În țările occidentale în care este aplicată progresivitatea, ponderea veniturilor bugetare în PIB a crescut treptat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar în unele țări este în prezent de 45 la sută”, a spus Croitoru.

”Introducerea unui impozit progresiv este o mare aberație. Și că cei care o susțin sunt complet rupți de realitatea din România, habarniști de-a dreptul. Sunt mânați orbește de ideologie și nu de argumente economice și principii ancorate în concret. Sau că, introducând acest impozit pe venituri în mare parte salariale (cu jumătate din ele aproape salarii minime) sau ajutoare sociale, statul pierde, nu câștigă mai nimic. Cotele ar trebui să fie imense pe o astfel de structură de venituri ca statul să câștige măcar ceva din impozitul progresiv, ceva gen 60-70% pe salarii peste dublul mediei, adică peste 10.000 lei net. Ceea ce ar face ca un astfel de sistem să descurajeze munca de valoare, munca cu valoare adăugată mare. Și asta fără a adăuga costurile birocriației unui astfel de sistem, deducerile aferente, costurile pentru fiecare dintre noi care va trebui să completăm declarații de venit cu toții an de an (nu ca acum, doar cei cu venituri din alte surse decât salariile)”, susține Cristian Păun, profesor de economie la ASE.

Adrian Mitroi, un alt profesor universitar, apără impozitul progresiv: ”Cei mai mulți dintre ei urăsc partea asta cu impozitul progresiv, deși este cea mai indicată măsură. Dar ei nu pot să ia acuma, pentru că n-au guvern. Trebuie gândite până la consecințele lor în economie.” Conform acestuia, ”primul lucru, măsurile de austeritate încep dramatic cu un plan de afaceri de reducere a aparatului, mutarea tuturor ministerelor. Dacă noi avem 8% deficit, 8% dobânda, atunci înseamnă că n-am nevoie mai mult de 8 ministere, 8 agenții și 8 regiuni, în context cu ce este economia românească acum, cum operează ea”. ”Acum, trebuie să pui pe masă măsurile în ordinea următoare: măsurile care aduc impact imediat și care sunt tangibile și nu fac atât de mult rău. TVA-ul este prima și accizele. Și, probabil, cea mai contondentă, deși în economia comportamentală ar trebui să fie prima, este impozitul progresiv. Dar sigur n-o vor lua, că se dau politic, aici. Deci, taxă pe consum, taxă pe import și una pe redistribuirea oportunităților. Și nu e vorba să-i taxezi pe cei harnici”, a mai spus Mitroi, citat de Gândul.

Pozițiile partidelor

Punctul de vedere al PSD a fost exprimat de Sorin Grindeanu. Fostul ministru al Finanţelor Adrian Câciu, membru în delegația PSD în comisiile tehnice pentru deficit, spune că se poate aplica pe venitul global. „Noi considerăm că impozitarea progresivă pe venitul global, nu pe salarii, este ceea ce schimbă paradigma fiscală. Și este într-adevăr o chestiune de reformă, nu de peticire. (…) E o percepție publică care spune că nu se poate. Din ce ni s-a raportat de către Ministerul de Finanțe, înțeleg că se poate face globalizarea veniturilor, iar această impozitare progresivă nu s-ar pune pe salarii. Dacă ai un singur venit, nu o faci. Dar dacă ai mai multe venituri și depășești un anumit prag, atunci poți să faci. Este o decizie care se ia și după consultarea mediului de afaceri și a oamenilor, pentru că afectează o parte din veniturile cetățenilor, deci trebuie să ai această consultare și să te duci într-o zonă în care să nu afecteze sau să afecteze cât mai puțin”, spune Câciu.

În schimb, USR nu este de acord cu această măsură. „Noi nu credem că este necesar sau acceptabil în acest moment în societate impozitul progresiv din mai multe motive. Principalul motiv este că în acest moment cei care au salarii mari, să le spunem, bun, le au din munca proprie, din educaţia pe care au avut-o, faptul că lucrează în medii competitive, dar şi contribuie suplimentar în suma absolută. În sensul în care contribuţiile nefiind plafonate în România, prin faptul că au impozitul pe venit, contribuţia la sănătate procentual, asta înseamnă că deja cei care câştigă mai mult în sume absolute contribuie mai mult. Nu e cazul să facă asta suplimentar”, a declarat deputatul Oana Ţoiu.

Ce ar putea urma

Orice schimbare majoră în sistemul de impozitare trebuie adoptată cu prudență, consultare largă și pregătire tehnică. O trecere abruptă la progresivitate, fără o administrare eficientă, riscă să accentueze fenomenele de evitare fiscală, să genereze neîncredere și să afecteze mediul de afaceri.

Dincolo de cifre, miza e una politică: în absența unor reforme curajoase, presiunea pe deficit și datoria publică va continua să crească. Întrebarea rămâne dacă România este pregătită să renunțe la unul dintre simbolurile politicii sale fiscale post-aderare – cota unică – și să adopte un model mai adaptat realităților actuale.

Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Puterea.ro și pe canalul de WhatsApp