Răspunsul indirect al lui Mugur Isărescu la întrebarea: «Cât de aproape e România de un risc fiscal sistemic?»

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că sustenabilitatea datoriei publice a devenit o preocupare urgentă pentru România. Afirmația a fost făcută în cadrul unei prelegeri susținute la BNR de economistul Jeromin Zettelmeyer, directorul Institutului Bruegel, pe tema „Debt Sustainability and Fiscal Risks in the EU”.

„Pentru România, problema sustenabilității datoriei publice este astăzi mai presantă ca oricând. Credibilitatea politicii fiscale joacă un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor, în controlul costurilor de finanțare și în asigurarea stabilității macroeconomice pe termen lung”, a afirmat guvernatorul.

Este una dintre cele mai explicite luări de poziție din partea Băncii Naționale pe tema dezechilibrelor fiscale, cu un ton neobișnuit de direct pentru instituția care, de regulă, preferă să atenueze mesajele economice sensibile.

Semnal de alarmă pentru Guvern

În acest moment România se află sub presiunea unui deficit bugetar excesiv, de peste 5% din PIB, și riscă să intre în contradicție cu noile reguli fiscale europene, care impun ajustări graduale dar ferme.

Isărescu a făcut legătura directă între nivelul datoriei și încrederea investitorilor în economia românească:

14:41, 13.06.2025 • POLITICĂ

Grindeanu cere stoparea deconturilor pentru chirie: „Parlamentarii cu locuință în București să renunțe urgent!”

06:40, 29.05.2025 • ACTUALITATE

Guvernul modifică alocarea bugetului PNRR: peste 28 de miliarde de euro în joc

„Încrederea investitorilor este esențială. Ea influențează direct costul capitalului, iar în cazul în care apar dubii privind sustenabilitatea fiscală, finanțarea devine mai scumpă.”

Cu alte cuvinte, guvernatorul avertizează că politicile fiscale dezechilibrate nu mai pot fi compensate doar prin creștere economică sau optimism politic. Credibilitatea contează, iar ea se construiește cu reforme și disciplină bugetară.

Răspuns indirect, dar clar, la întrebarea-cheie

Deși Isărescu nu a fost întrebat direct „cât de aproape e România de un risc fiscal sistemic”, discursul său poate fi interpretat ca un răspuns indirect la această întrebare. Guvernatorul nu a folosit sintagma „risc sistemic”, dar a avertizat, în termeni expliciți, asupra deteriorării spațiului de manevră fiscală.

„Problema nu este doar mărimea datoriei, ci mai ales traiectoria sa. Dacă nu e corectată, se poate ajunge la percepții negative din partea piețelor financiare.”

În discursul său, Isărescu a mai subliniat că politica monetară nu poate compensa complet lipsa de consolidare fiscală.

„Politica monetară nu poate face totul. Este nevoie de sprijin din partea politicii fiscale pentru a menține stabilitatea.”

Un mesaj mai tranșant decât pare

În limbajul reținut al unei bănci centrale, fraze precum „mai presantă ca oricând” și „problema nu este doar mărimea datoriei” echivalează cu un semnal de alarmă. Isărescu trimite un mesaj clar Guvernului: România se apropie periculos de o zonă de vulnerabilitate fiscală.