Prețul ascuns al inteligenței artificiale: modelele avansate emit de până la 50 de ori mai mult dioxid de carbon
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2021/05/inteligenta-artificiala.jpg)
Un nou studiu publicat în revista „Frontiers in Communication“ atrage atenția asupra unui cost invizibil al modelelor avansate de inteligență artificială: emisiile de dioxid de carbon. Modelele de tip LLM (large language models), capabile să răspundă cu o acuratețe ridicată la întrebări complexe din domenii precum algebra sau filosofia, pot produce de până la 50 de ori mai mult CO₂ decât modelele standard care oferă răspunsuri concise.
Emisii de dioxid de carbon generate de AI
Potrivit autorilor studiului, printre care se numără Maximilian Dauner, cercetător la Hochschule München University of Applied Sciences, motivul principal al acestui salt uriaș în consumul energetic este modul în care aceste modele „gândesc”, scrie Live Science. Modelele avansate, precum Claude de la Anthropic, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, folosesc o metodă de rezolvare denumită „chain-of-thought”. Aceasta implică spargerea unei probleme complexe în pași logici mai simpli, un proces care, deși eficient în termeni de acuratețe, consumă semnificativ mai multă energie.
Pentru a măsura impactul, cercetătorii au folosit 14 modele de inteligență artificială, fiecare având între 7 și 72 de miliarde de parametri. Fiecărui model i s-au adresat 1.000 de întrebări, iar execuția s-a realizat pe un GPU NVIDIA A100, cu analiza realizată prin frameworkul Perun. Consumul de energie a fost transformat în emisii de CO₂ pe baza unei estimări standard: 480 grame de CO₂ pentru fiecare kilowatt-oră consumat.
Rezultatele sunt clare. Modelele de tip reasoning au generat, în medie, 543,5 „tokeni” per răspuns, comparativ cu doar 37,7 tokeni pentru modelele mai simple. Acest volum crescut de procesare înseamnă, inevitabil, mai mult consum și emisii mai mari. De exemplu, modelul Cogito, cu 72 de miliarde de parametri, a fost cel mai precis, cu o rată de succes de 84,9%. Dar precizia sa a venit la pachet cu un cost triplu în emisii comparativ cu modele de dimensiuni similare, concepute pentru răspunsuri rapide.
Mai mult, studiul a evidențiat o tendință clară: cu cât întrebările necesită mai multă logică și raționament, cu atât crește și amprenta de carbon. Întrebările din algebra sau filozofie au determinat emisii de șase ori mai mari decât cele factuale, care necesită doar o simplă căutare.
Un alt exemplu relevant este DeepSeek R1, un model cu 70 de miliarde de parametri. Dacă ar răspunde la 60.000 de întrebări, emisiile generate ar fi echivalente cu un zbor dus-întors între New York și Londra. În schimb, modelul Qwen 2.5 de la Alibaba Cloud, cu performanțe similare, ar reuși aceeași sarcină cu o treime din emisiile respective.
Autorii subliniază că cifrele nu sunt definitive, întrucât consumul real poate varia în funcție de infrastructura hardware și de sursa de energie utilizată. Cu toate acestea, concluzia lor este clară: este nevoie de mai multă conștientizare și responsabilitate din partea utilizatorilor.
„Dacă oamenii ar ști exact cât CO₂ generează o simplă întrebare adresată unui AI, poate că ar fi mai selectivi și mai atenți la cum folosesc această tehnologie”, a spus Maximilian Dauner.