Mănăstirea Putița din estul Estoniei, care își declară oficial detașarea de treburile lumești, răspândește de fapt o narațiune pro-Kremlin conform căreia libertatea religioasă ar fi amenințată în Occident, scrie The Telegraph. Călugărițele ortodoxe ruse se află, se pare, într-un conflict prelungit cu autoritățile estoniene din cauza unei noi legi care le obligă să rupă legăturile cu Patriarhul Kirill, liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Ruse și un susținător activ al războiului împotriva Ucrainei. Mănăstirea refuză să se rupă de Patriarhia Moscovei, invocând regulile canonice, și acuză autoritățile că încearcă să le forțeze pe maici să renunțe la „neutralitatea sa în problemele geopolitice”.

Ministerul de Interne al Estoniei respinge însă această „neutralitate” și afirmă că mănăstirea face parte din „războiul informațional” al Rusiei, în care Occidentul este prezentat ca un agresor care ar fi oprimat călugărițe ortodoxe nevinovate. Ministerul a negat, de asemenea, afirmațiile conform cărora noua lege vizează închiderea mănăstirii.

„Această mănăstire nu este doar o instituție religioasă, ci un simbol al ideologiei «Lumii Ruse» de pe teritoriul Estoniei. Această ideologie, promovată de statul rus și de Patriarhia Moscovei, combină religia, naționalismul și nostalgia imperială”, a subliniat purtătorul de cuvânt al guvernului, Martin Tulit, într-un interviu acordat publicației The Telegraph.

Potrivit acestuia, stareța mănăstirii, Filareta Kalatsova, a fost numită personal de Patriarhul Kirill în 2011. Drept urmare, ea promovează opinii care reflectă interpretarea oficială rusă a istoriei estoniene.

Mânăstirea Piuhtitsa, Estonia

Mânăstirea Piuhtitsa, Estonia. www.patriarchia.ru

O dilemă pentru Estonia

Estonia, care continuă să perceapă Rusia ca pe o amenințare existențială, susține activ Ucraina, dar găzduiește aproximativ 300.000 de locuitori vorbitori de limbă rusă.

Stareța mănăstirii, Filareta, a negat categoric orice legătură cu activismul pro-Kremlin, insistând că maicile vor pur și simplu să ducă o viață liniștită și plină de rugăciune. „Viața noastră este simplă – este rugăciune și muncă. Am părăsit lumea pentru a-L sluji pe Dumnezeu”, a spus ea.

Când a fost întrebată despre sprijinul acordat de Patriarhia Moscovei pentru război, inclusiv sfințirea armelor înainte de atacurile asupra orașelor ucrainene, ea a spus că mănăstirea nu este responsabilă pentru declarațiile Patriarhului Kirill.

„Orice război este o tragedie. Nu mor doar soldații, ci și copii, femei și bătrâni. Gloanțele și grenadele nu fac diferența între un bebeluș și un soldat. Oamenii cu bun simț înțeleg că războiul este o durere imensă”, a remarcat ea.

„Singurul lucru pe care îl cerem este să ni se permită să trăim conform statutului monahal. Dacă noi, călugărițele, ne vom cufunda într-o atmosferă seculară, vom înceta să mai fim călugărițe”, a adăugat Filareta, vorbind prin intermediul unui interpret.

Când a fost întrebată de ce mănăstirea nu putea intra sub jurisdicția, de exemplu, a Constantinopolului, ea a răspuns că acest lucru ar încălca normele canonice. La urma urmei, principala cerință a noii legi este „ruperea legăturii canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă”.

Ce altceva se știe despre această lege?

Legea în cauză interzice organizațiilor religioase să aibă legături cu grupuri care „susțin sau finanțează o schimbare violentă a independenței, integrității teritoriale sau ordinii constituționale a Republicii Estonia”.

Patriarhia Moscovei se încadrează în această definiție datorită sprijinului său deschis pentru războiul împotriva Ucrainei. Inițial, președintele estonian Alar Karis a respins legea, considerând-o prea largă ca domeniu de aplicare. Cu toate acestea, o versiune recent revizuită a fost reintrodusă în parlament și adoptată cu 68 de voturi pentru și 17 împotrivă.

Stareța a declarat că mănăstirea nu a intenționat să nu respecte legea. Amendamentele înseamnă însă, că mănăstirea nu va mai putea funcționa ca entitate juridică cu statut special. Cu toate acestea, va putea în continuare să funcționeze ca o comunitate religioasă – doar că fără privilegii legale.

„Este insultător și nefondat. Este ridicol să se susțină că măicuțele amenință securitatea națională a Estoniei. Guvernul nu are dovezi care să susțină aceste acuzații absurde. Mănăstirea Põhtitsa există de peste 130 de ani, supraviețuind ocupației hitleriste și represiunii sovietice. Declarațiile autorităților sunt false și amenință cu adevărat libertatea religioasă în Estonia”, a declarat reprezentantul legal al mănăstirii.