Reforma fiscală a Guvernului Bolojan: Analiză la sânge – ce ascund cifrele și cine suportă costurile adevărate

Guvernul de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități propune, pentru perioada 2025-2027, un set de măsuri economice și fiscale menite să reducă deficitul bugetar, să eficientizeze administrația publică și să crească gradul de colectare fiscală. Planul vizează un echilibru delicat între consolidare fiscală, stimularea investițiilor și evitarea dezechilibrelor sociale.

Venituri și cheltuieli bugetare: deficit în scădere, dar sub restricții severe

Potrivit simulării făcute de PUTEREA, Produsul Intern Brut (PIB) al României ar urma să crească de la 1.700 miliarde lei în 2024 la 2.160 miliarde lei în 2027, echivalentul unui avans mediu anual de aproximativ 8%. Veniturile bugetare sunt prognozate să ajungă la 740 miliarde lei în 2027, reprezentând aproximativ 37% din PIB, susținute de:

• Creșterea gradului de colectare fiscală de la 27% în prezent la 32% în 2027;

• Digitalizarea ANAF și intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale;

• Introducerea de taxe suplimentare pe anumite sectoare (social media, criptomonede, proprietăți, chirii).

În paralel, cheltuielile publice vor fi temperate, urmând să crească într-un ritm mai lent, de la 640 miliarde lei în 2024 la 800 miliarde lei în 2027. Principalele măsuri de reducere a cheltuielilor includ:

• Plafonarea salariilor în sectorul public și eliminarea sporurilor nejustificate;

• Reducerea personalului bugetar cu 20%, generând economii de circa 6-8 miliarde lei anual;

• Reorganizarea sistemului de sănătate prin reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă.

08:44 • ECONOMIE

Valea Jiului, abandonată de Guvernul Bolojan: Măsuri clare puse pe hârtie, dar fără viitor în Programul de Guvernare

20:34 • POLITICĂ

Guvernul Bolojan a depus jurământul! Nicușor Dan: ”O să fie un drum lung, sunt optimist”

Aceste măsuri vor contribui la scăderea treptată a deficitului bugetar, de la 5,9% din PIB în 2024 la 3,5% în 2027, apropiindu-se astfel de limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate al Uniunii Europene.

Economie și mediu privat: creștere modestă, presiuni fiscale crescute

Guvernul Bolojan estimează o creștere economică moderată, între 2,5% și 3,5% anual, pe fondul investițiilor publice susținute (4,5% din PIB în 2027) și a atragerii de fonduri europene. Numărul IMM-urilor active ar urma să crească de la 550.000 în 2025 la 590.000 în 2027, însă mediul privat va resimți o serie de presiuni fiscale:

• Majorarea impozitului pe profit la 16% pentru marile companii, cu un impact estimat de 1,5-2 miliarde lei anual;

• Introducerea unei taxe temporare pe profitul excesiv al băncilor, generând venituri suplimentare de circa 1 miliard lei anual;

• Eliminarea unor facilități fiscale pentru IMM-uri și microîntreprinderi;

• Taxe suplimentare aplicate platformelor de social media, activităților de închiriere și tranzacțiilor cu criptomonede.

În paralel, accesul la fonduri europene și programe de sprijin va fi facilitat, în special pentru IMM-uri și start-up-uri inovatoare.

Impactul social: plafonări, concedieri și reformă în administrație

Sectorul public va fi direct afectat de măsurile de austeritate:

• Plafonarea salariilor și eliminarea sporurilor excesive pot conduce la scăderi ale veniturilor nete cuprinse între 5% și 15% pentru anumite categorii de bugetari;

• Restructurarea administrației publice va implica disponibilizarea a circa 20% din personalul actual, cu un impact estimat de 50.000 de posturi în următorii doi ani;

• Pensionarii cu venituri peste 4.000 lei vor plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, afectând circa 450.000 de persoane;

• Pensiile speciale vor fi plafonate, iar vârsta de pensionare pentru magistrați va crește la 65 de ani;

• Bursele studențești vor fi corelate cu performanța, iar bursele sociale nejustificate vor fi reduse cu până la 20%;

• Ajutoarele sociale vor fi condiționate de verificări stricte și vor fi retrase parțial în cazul neplății impozitelor.

Alte reformele structurale: digitalizare și investiții direcționate

Reforma administrației publice vizează:

• Digitalizarea accelerată a ANAF și a serviciilor publice, cu costuri inițiale mari, dar eficiență pe termen lung;

• Reducerea aparatului administrativ și restructurarea companiilor de stat neperformante;

• Cofinanțarea obligatorie a proiectelor locale, reducând numărul acestora, dar crescând sustenabilitatea lor;

• Prioritizarea investițiilor cu impact economic direct, precum infrastructura și sectorul de procesare.

În paralel, sectorul imobiliar va resimți o încetinire, estimată la 10-15%, din cauza:

• Eliminării facilităților TVA pentru locuințe;

• Taxării suplimentare a proprietăților imobiliare;

• Creșterii prețurilor finale la locuințe cu 5-7%.

Avantaje și riscuri

Planul de guvernare prevede o reducere treptată a deficitului sub 4% din PIB până în 2027, o creștere a veniturilor fiscale, digitalizarea administrației și o mai bună eficiență a cheltuielilor publice. Totuși, măsurile implică riscuri sociale și economice semnificative:

Avantaje:

• Scăderea deficitului și a datoriei publice;

• Creșterea gradului de colectare fiscală;

• Eficientizarea administrației și reducerea risipei;

• Stimularea investițiilor publice și private.

Riscuri:

• Nemulțumiri sociale din cauza plafonărilor salariale și reducerii beneficiilor;

• Posibile proteste în rândul bugetarilor și pensionarilor speciali;

• Presiune fiscală suplimentară asupra mediului privat;

• Încetinirea creșterii economice pe anumite sectoare, precum imobiliare și servicii.

Astfel, perioada 2025-2027 se anunță una de tranziție dificilă pentru România, în care reformele fiscale și structurale sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică, dar aplicarea lor necesită un echilibru atent între eficiență economică și coeziune socială.

Reforma fiscal-bugetară 2025-2027: ce măsuri aduce și cum vor fi afectați salariații, pensionarii și companiile

1. Salarii în sectorul public: plafonări și reduceri de cheltuieli

Printre cele mai importante măsuri anunțate se numără:

• Înghețarea angajărilor în instituțiile publice, cu excepții limitate pentru sectoarele critice;

• Reducerea cheltuielilor cu sporurile: acestea vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază, cu excepții pentru sănătate, apărare și ordine publică;

• Înlocuirea tichetelor de masă cu o normă fixă de hrană acordată lunar, valoarea acesteia urmând să fie superioară pentru unele categorii, dar mai mică pentru altele;

• Plafonarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii iunie 2023, cu excepții punctuale în domeniile educație și sănătate.

Simulările guvernamentale arată că un salariat la stat cu un venit net de 5.000 lei ar putea pierde între 200 și 400 lei lunar, prin eliminarea sporurilor sau altor beneficii.

2. Pensii: recalculare, plafonare și contribuții suplimentare

Reforma include și măsuri dure în sistemul de pensii:

• Pensiile speciale vor fi recalculate pe baza principiului contributivității și plafonate la nivelul salariului mediu brut pe economie, estimat la aproximativ 7.500 lei brut;

• Introducerea contribuției de sănătate (CASS) de 10% aplicată pe partea de pensie care depășește 4.000 lei brut. De exemplu, pentru o pensie de 6.000 lei brut, CASS se aplică pe 2.000 lei, generând o taxă lunară de 200 lei;

• Pensiile contributive cresc anual, fiind indexate cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut.

3. Măsuri fiscale pentru IMM-uri și microîntreprinderi

Schimbările majore vizează și sectorul IMM:

• Pragul pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 euro la 60.000 euro anual, pentru a putea beneficia de impozit pe venit de 1%;

• Peste acest prag, firmele vor plăti impozit pe profit de 16%;

• Se introduc condiții mai stricte: obligativitatea de a avea cel puțin un salariat și excluderea unor activități, precum IT-ul sau consultanța, din regimul fiscal preferențial;

• TVA crește la 9% pentru băuturile și produsele procesate cu zahăr adăugat, în contextul unui efort de combatere a consumului excesiv de zahăr;

• TVA la energie și gaze naturale rămâne plafonat în anumite condiții;

• Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intensifică controalele asupra PFA, microîntreprinderilor și evaziunii fiscale.

Un exemplu concret: o microîntreprindere IT cu venituri sub 60.000 euro și cel puțin un angajat rămâne la impozitul de 1%, în timp ce firmele care depășesc acest prag vor trece la impozit pe profit de 16%.

4. Protecția socială și asistența pentru categoriile vulnerabile

• Se vor implementa controale mai stricte asupra beneficiarilor de ajutoare sociale, în special pentru ajutoarele de încălzire și venitul minim de incluziune;

• Cardurile sociale pentru alimente și alte beneficii continuă, însă Guvernul anunță o reevaluare a listelor de beneficiari.

5. Măsuri pentru marile companii: taxe și impozite suplimentare

• Impozit minim pe cifra de afaceri de 1% pentru firmele cu venituri anuale de peste 50 milioane euro;

• Băncile vor plăti un impozit specific pe cifra de afaceri;

• Sectorul energetic va suporta o suprataxă pe profitul excepțional;

• Se restrâng facilitățile pentru repatrierea profiturilor în paradisuri fiscale.

6. Schimbări în educație

• Se revizuiesc normele didactice, inclusiv în învățământul superior;

• Este prevăzută posibilitatea comasării sau unificării universităților și instituțiilor cu performanțe slabe;

• Bursele elevilor vor funcționa după un sistem unificat, cu alocări diferențiate în funcție de nivelul de educație și performanță.

7. Alte măsuri structurale și fiscale

• Se interzice cumulul pensiei cu salariul la stat peste anumite praguri;

• Accelerarea digitalizării ANAF, inclusiv prin introducerea obligatorie a facturării electronice pentru firme;

• Eliminarea treptată a facilităților fiscale pentru sectoare considerate privilegiate, cum ar fi construcțiile, agricultura sau, parțial, IT-ul.

Beneficii și riscuri

Potrivit autorităților, pachetul de măsuri ar urma să contribuie la:

• Reducerea deficitului bugetar;
• Creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale;
• Eficientizarea aparatului administrativ;
• Combaterea risipei din sectorul public.

Pe de altă parte, există riscuri și costuri sociale evidente:

• Scăderi de venituri pentru anumite categorii de bugetari și pensionari;
• Presiune suplimentară asupra mediului privat, în special IMM-urilor și marilor companii;
• Posibile proteste și tensiuni sociale, în contextul plafonărilor salariale și eliminării unor facilități.

Guvernul susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru a corecta dezechilibrele bugetare și pentru a menține România pe traiectoria convergenței economice, însă implementarea lor va necesita o perioadă de adaptare dificilă pentru numeroase categorii sociale și economice.