Concediul medical, noul „bilet de vacanţă”: Un milion de români suspectaţi că au trişat sistemul

Un milion de români, adică aproape o treime dintre salariaţii care au cerut concediu medical anul trecut, au făcut-o în condiţii pe care noul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, le consideră cel puţin suspecte. Într-o postare pe contul personal de Facebook, ministrul acuză direct o practică deja împământenită: mulţi angajaţi se „îmbolnăvesc” exact înainte de weekend, înainte de vacanţele de vară sau în preajma sărbătorilor legale, ca să plece de fapt în mini-concedii pe banii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Noul ministru al Sănătăţii, cu ochii pe concediul medical

Rogobete spune că are toleranţă zero faţă de ceea ce numeşte „fraudarea concediilor medicale” şi a trimis deja în teritoriu o echipă mixtă a Corpului de Control al ministerului şi a CNAS.

„Nu este normal şi este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii destinaţi spitalelor şi tratamentelor adevăraţilor bolnavi pentru a finanţa vacanţele unor angajaţi”, afirmă ministrul.

Ca să ilustreze fenomenul, Rogobete a publicat un grafic cu zilele de concediu medical raportate în aprilie şi mai 2024: vârful de solicitări apare de regulă joi şi vineri, iar al doilea vârf, de aceeaşi mărime, se vede în preajma mini-vacanţei de 1 Mai şi a Paştelui.

„Nu este un EKG, deşi aşa arată, ci frecvenţa cu care sute de mii de concedii medicale sunt eliberate suspect, fix înainte de zilele libere”, ironizează ministrul.

Datele lui Rogobete indică o creştere constantă a numărului de concedii medicale fictive: dacă în 2023 s-au eliberat 2,7 milioane de certificate, dintre care un sfert aveau caracter „discutabil”, în 2024 proporţia certificat-vacanţă a urcat la aproape o treime. Estimările pentru 2025 vorbesc despre costuri de ordinul miliardelor de lei suportate de sistemul de asigurări, bani care altfel ar fi putut facilita tratamentul pacienţilor oncologici, cardiaci sau cu accidente vasculare.

Ministrul atrage atenţia şi asupra complicităţii medicilor de familie, chemaţi să semneze certificatele.

„Apelul meu ferm către personalul medical este să nu elibereze concedii fără temei. Verificăm şi acţionăm”, transmite Rogobete.

El nu exclude sancţiuni severe, inclusiv retragerea dreptului de practică, acolo unde se va dovedi că un medic a emis pe bandă rulantă certificate nejustificate.

Specialiştii în dreptul muncii spun că legislaţia actuală permite angajatorilor să conteste concediile suspecte, însă în practică puţine firme îşi asumă costurile de timp şi de litigiu. În plus, raportarea la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau la Casa de Asigurări presupune probe medicale, greu de obţinut. Pentru a închide aceste breşe, ministerul lucrează la un sistem electronic de verificare în timp real a eliberării certificatelor, coroborat cu evidenţele CNAS şi cu pontajele angajatorilor.

Sociologii însă avertizează că fenomenul arată şi altceva: nemulţumirea cronică a angajaţilor cu privire la echilibrul dintre muncă şi timp liber, coroborată cu o cultură a indulgentei faţă de „mica păcăleală”. Dacă autorităţile vor să oprească practicile toxice, trebuie să combine controlul strict cu stimulente reale pentru respectarea regulilor, inclusiv concedii de odihnă flexibile şi proceduri clare pentru situaţii de epuizare.