Sfaturi pentru antreprenori pentru a combate creșterea impozitelor

 „Statul devine partener de afaceri, dar fără să contribuie la efortul pentru realizarea veniturilor și profitului – la această cotă de 34,3%, în unele firme statul poate deveni chiar acționar principal. Pe lângă această taxare, multe firme plătesc și alte taxe, dar și salarii. Odată ce presiunea fiscală crește, crește și riscul de faliment, de evaziune fiscală sau de utilizare a unor metode de a folosi banii firmei în avantaj personal decât să fie distribuit la stat”, explică Florin Leucă, consultant de business în contact cu peste 100 de firme.

Simulare calcul impozit pe profit și acordare dividende: câți bani se pot duce la stat
Impozitul pe profit de 16% se aplică firmelor care nu sunt microîntreprinderi sau care au o cifră de afaceri în prezent de peste 250.000 euro, respectiv 100.000 euro de la 1 ianuarie 2026. Cu noile impozite, o firmă va plăti către stat astfel, în funcție de venit.

Dacă o firmă are un profit brut de 200.000 lei, va plăti către stat:

● Impozit de profit: 200.000 lei x 16% = 32.000 lei
● Profit net: 168.000 lei
● Impozit dividende: 168.000 lei x 16% = 26.880 lei
● CASS (10%) aplicat la plafonul de 24 salarii minime brute (97.200 lei): 9.720 lei
● Total taxe stat: 68.600 lei
● Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut
Dacă o firmă are un profit brut de 100.000 lei, va plăti către stat:
● Impozit de profit: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei
● Profit net: 84.000 lei
● Impozit dividende: 84.000 lei x 16% = 13.440 lei
● CASS (10%) aplicat la plafonul de 12 salarii minime brute

Total taxe stat: 34.300 lei

● Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut
Dacă o firmă are un profit brut de 50.000 lei, va plăti către stat:
● Impozit de profit: 50.000 lei x 16% = 8.000 lei
● Profit net: 42.000 lei
● Impozit dividende: 42.000 lei x 16% = 6.720 lei
● CASS (10%) aplicat la plafonul de 6 salarii minime brute (24.300 lei): 2.430 lei
● Total taxe stat: 17.150 lei
● Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut

Recomandări pentru antreprenori – ce pot face pentru a supraviețui impozitului de 16% pe impozit și dividende

Pentru mulți, fiscalitatea actuală nu mai înseamnă doar un cost, ci o decizie de viață pentru business-ul lor. În lipsa unor măsuri de echilibrare, România riscă să piardă tocmai forța creativă care susține economia reală: antreprenorii mici și mijlocii, explică Florin Leucă.

Ce recomandă consultantul de business antreprenorilor:

1. Recalibrarea modelului de business
● Introduceți clauze de indexare a prețului în contractele pe termen lung pentru a transfera
incremental componenta de taxă.
● Redesenați pachetele de produse sau/și servicii (bundling) pentru a crește valoarea
adăugată pe oră lucrată.
● Implementați outsourcing intern (RPA, AI agents). Câteva procese digitalizate pot
recupera 4-6 puncte procentuale din marjă.

2. Folosirea scutirii pentru profitul reinvestit (Art. 22 Cod Fiscal)
● Echipamentele tehnologice, software-ul și activele „verzi" rămân eligibile. Deducerea ar putea neutraliza integral impozitul de 16% pe profit pentru sumele reinvestite și reduce presiunea de a distribui dividende.
● Art. 22 Cod Fiscal stipulează: „Profitul investit in echipamente tehnologice, active utilizate in activitatea de producție si procesare, activele reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice si echipamente periferice, mașini si aparate de casa, de control si de facturare, in programe informatice, precum si pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse si/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit."

3. Gestionarea cash-flow-ului de dividend
● Efectuați distribuții trimestriale doar după un ,,stress test” de lichiditate la o valoare DSCR (Debt Service Coverage Ratio) de peste 1,3x.
● Amânați plata dividendelor până în T4 pentru a câștiga timp de investiție (profit reinvestit) și a evita plata CASS în același an fiscal.

4. Structurare juridică/ financiară
● Pentru firmele cu o cifră de afaceri între 100.000 € și 500.000 €, analizați scenariul „holding + vehicul operațional" versus un SRL unic sau varianta de PFA.
● Revizuiți remunerarea administratorilor (salariu + bonus). Costurile salariale sunt deductibile, în timp ce dividendele nu.

5. Pregătirea pentru plafonul de 100.000 euro (2026)

● Segmentați liniar veniturile/ clienții și mutați liniile de business cu randament mic într-un SPV (Special Purpose Vehicle) separat.
● Investiți într-un sistem ERP minimalist pentru a controla mai bine cifra de afaceri raportată (e-Factura + SAF-T).

6. Antifragilitate fiscală
● Asumați-vă că impozitele vor rămâne ridicate timp de 3-5 ani. Stabiliți un obiectiv intern de marjă operațională cu +5 puncte procentuale peste noul prag de rentabilitate de 29-30%.

7. Plan de rezervă personală
● Încurajați asociații și acționarii să-și construiască un fond de minimum 6 luni de cheltuieli personale înainte de a depinde de dividende. Acest lucru va reduce presiunea pentru distribuirea „forțată” de dividende.

8. Recalibrarea obiectivelor de creștere
● În loc de targetul +20% CA (cifra de afaceri), mutați accentul pe „profit pe client" și „valoare creată pe angajat" – indicatori esențiali într-un regim fiscal mai strict.
● De asemenea, puteți segmenta afacerea în „profit & cost centers" (centre de profit și centre de cost) pentru a maximiza profitul și a optimiza cheltuielile.

Marja de profit, scăzută în cele mai multe sectoare ale economiei

Foarte puține sectoare economice din România înregistrează o marjă de profit mai mare de 29,44%, cât reprezintă sarcina fiscală către stat fără aplicarea CASS, majoritatea fiind în domeniul serviciilor.

Concret, conform datelor publice, domeniile cu o marjă de profit care depășește acest prag de profitabilitate (break-even), fără a include CASS, sunt:
● Real estate (construcții și imobiliare): aproximativ 37%
● Sectorul energetic (doar producția): aproximativ 45%
Totuși, raportările din T1 2025 indică o comprimare de aproximativ 40% față de T1 2024 la lideri (sursa BVB – Hidroelectrica), semn de normalizare a pieței reglementate.
● Sectorul IT (SaaS – furnizare software ca un serviciu, construire de software, licențiere, servicii de cloud): aproximativ 32%
În cazul outsourcing-ului, marja este de 9-11% din cauza presiunii salariale.
● Educație digitală și cursuri premium: 30-60%
● Servicii de consultanță (juridică, fiscală și de management): 30-50%

● Vânzarea bunurilor de lux: aproximativ 35%
● Alte sectoare de prestări servicii (contabilitate, marketing, transport persoane etc.): aproximativ 30%