Deficitul bugetar al României după 5 luni: De ce măsurile Guvernului nu se văd în cifre

Deficitul bugetar al României după primele cinci luni ale anului 2025 confirmă o realitate îngrijorătoare: în pofida măsurilor dure adoptate de Guvern la finalul anului trecut — creșteri de taxe, eliminarea facilităților fiscale, înghețarea salariilor și pensiilor — finanțele publice continuă să evolueze pe o traiectorie aproape identică cu cea din 2024.

La 31 mai 2025, deficitul bugetar a atins 64,23 miliarde de lei, reprezentând 3,4% din PIB, comparativ cu 60,1 miliarde de lei (3,41% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. Deși diferența procentuală poate părea marginală, mesajul transmis de datele detaliate ale Ministerului Finanțelor este mai profund și confirmă parțial analiza economistului Petrișor Peiu, apropiat al formațiunii AUR.

Venituri în creștere, dar insuficiente

După implementarea Ordonanței de Urgență din decembrie 2024, care a înăsprit fiscalitatea, veniturile statului au cunoscut o creștere semnificativă în anumite segmente:

• Veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 21%, ajungând la 25,7 miliarde de lei, în principal datorită eliminării facilităților pentru angajații din IT, agricultură, construcții și industria alimentară, dar și a majorării impozitului pe dividende.

• Încasările din contribuții sociale (CAS și CASS) au crescut cu 11,5%, totalizând 87 miliarde de lei.

• Sumele atrase din fonduri europene au crescut spectaculos cu 32%, ajungând la 22 miliarde de lei.

• Accizele au adus și ele venituri suplimentare de 17%, însumând 18,5 miliarde de lei.

Pe de altă parte, zonele esențiale pentru sănătatea economică generală, precum TVA și impozitul pe profit, au înregistrat evoluții modeste:

09:43, 27.06.2025 • POLITICĂ

Cum justifică Guvernul tăierea sporurilor și a altor beneficii pentru bugetari

16:36, 04.06.2025 • ECONOMIE

Ultimatum de la Bruxelles: deficitul bugetar scapă de sub control. Ministrul Finanțelor: Trebuie luate măsuri urgente

• TVA-ul a crescut cu doar 2,3%, până la 49 miliarde de lei, în ciuda creșterii unor cote de TVA, semnalând o stagnare a consumului sau o accentuare a economiei subterane.

• Impozitul pe profit a crescut cu doar 4%, la 10,5 miliarde de lei, ceea ce poate indica o scădere a profitabilității companiilor sau practici de optimizare fiscală.

Cheltuielile publice, în expansiune accelerată

În paralel, cheltuielile statului au crescut rapid, anulând în mare parte efectul creșterii veniturilor:

• Asistența socială a consumat 106 miliarde de lei (+15,2%), incluzând nu doar pensiile, ci și programele de compensare a facturilor de energie.

• Salariile din sectorul public au crescut cu peste 11%, ajungând la 71 miliarde de lei, în ciuda mesajelor oficiale privind „înghețarea” acestora.

• Dobânzile plătite de stat au explodat cu 43%, totalizând aproape 23 miliarde de lei, o consecință directă a nivelului ridicat al datoriei publice și a costurilor de finanțare tot mai mari.

• Cheltuielile cu investițiile au crescut cu 7,33%, ajungând la 40,5 miliarde de lei, în parte ca urmare a cofinanțării proiectelor realizate cu fonduri europene.

Astfel, din totalul cheltuielilor de 299 miliarde de lei la finalul lunii mai, peste 35% au mers către asistență socială, în timp ce aproape un sfert s-au dus pe salariile bugetarilor și plata dobânzilor.

Peiu: „Oricâte taxe am majora, cheltuielile vor crește pe măsură”

Într-o analiză făcută de economistul și senatorul AUR Petrișor Peiu se arată faptul că, indiferent de nivelul creșterilor de taxe, Guvernul ajustează cheltuielile într-un ritm similar, ceea ce face imposibilă reducerea deficitului bugetar:

„Statul și-a majorat cheltuielile fix cu aceeași sumă cu care au crescut veniturile. Companiile au probleme, consumul frânează, iar dobânzile ridicate împing deficitul și mai sus. Investițiile, în actualul context, au devenit o povară pentru buget, depășind pragul sustenabil”, afirmă Peiu.

Aceste constatări vin într-un context tensionat, în care România se află sub lupa Comisiei Europene din cauza deficitului excesiv și riscă sancțiuni sau înghețarea unor fonduri dacă nu reușește să corecteze dezechilibrele fiscale.

Probleme structurale: Deficitul nu este doar o consecință a politicilor fiscale

Datele oficiale și analiza lui Peiu converg către o concluzie mai profundă: deficitul bugetar ridicat nu este doar efectul unor politici fiscale ineficiente sau al creșterilor salariale în sectorul public, ci reflectă probleme structurale:

• Datoria publică a României se apropie de pragul de 55% din PIB, ceea ce crește presiunea pe buget prin dobânzi tot mai mari.

• Colectarea fiscală rămâne sub potențial, cu un grad de colectare a TVA semnificativ sub media UE.

• Cheltuielile rigide — pensii, salarii, dobânzi — lasă puțin spațiu de manevră pentru ajustări rapide.

• Economia dă semne de stagnare, iar consumul, principalul motor al creșterii din ultimii ani, încetinește.

Este posibilă reducerea deficitului sub 6% din PIB în 2025?

Reducerea deficitului bugetar al României sub pragul de 6% din PIB până la finalul anului 2025 reprezintă, teoretic, un obiectiv realizabil, dar extrem de dificil în practică. Experiența ultimilor ani, caracterizată de dezechilibre fiscale persistente și presiuni sociale în creștere, arată că simpla majorare a veniturilor bugetare nu garantează automat o scădere a deficitului. Din contră, așa cum remarcă și Petrișor Peiu, cheltuielile publice tind să se ajusteze ascendent pe măsura creșterii veniturilor, ceea ce anulează efectul consolidării fiscale.

1. Măsuri pe termen scurt – Creșterea veniturilor bugetare

O parte din ecartul necesar pentru reducerea deficitului poate fi acoperită printr-o mai bună colectare a veniturilor, fără a introduce noi taxe generale care să afecteze suplimentar economia:

– Combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul TVA și accize, unde România are una dintre cele mai mari „găuri negre” din Uniunea Europeană. Potrivit Consiliului Fiscal, neîncasările din TVA se ridică anual la peste 7-8 miliarde de euro.

– Digitalizarea ANAF, prin implementarea rapidă și extinsă a sistemelor e-Factura, SAF-T și RO e-Transport, poate reduce frauda și optimiza colectarea.

– Taxarea suplimentară a unor active de lux (imobile scumpe, iahturi, autoturisme de mare valoare), cu un impact limitat social, dar semnal pozitiv de echitate fiscală.

– Creșterea absorbției fondurilor europene, care în 2025 deja a înregistrat un progres (+32%), dar mai există spațiu semnificativ de îmbunătățire, mai ales pe componenta PNRR și Politica de Coeziune.

2. Măsuri pe termen scurt – Controlul cheltuielilor

În paralel, reducerea deficitului necesită o ajustare atentă a cheltuielilor, cu precădere în domeniile unde statul are marjă de intervenție:

– Înghețarea angajărilor în sectorul public, exceptând domenii critice (sănătate, educație, ordine publică).

– Raționalizarea sporurilor și indemnizațiilor speciale, care continuă să genereze inechități și presiuni suplimentare pe buget.

– Revizuirea programelor de asistență socială, în special schemele de compensare a facturilor, astfel încât ajutorul să ajungă exclusiv la categoriile vulnerabile, eliminând alocările generale costisitoare.

– Amânarea investițiilor neproductive finanțate din surse naționale, concentrând resursele pe proiectele cu fonduri europene, care aduc valoare adăugată și nu afectează direct deficitul structural.

3. Obstacole și riscuri majore

Deși setul de măsuri tehnice este clar conturat, implementarea sa se lovește de o serie de obstacole economice, sociale și politice:

• Potențialul de scădere economică, pe fondul stagnării consumului și a profitabilității companiilor, limitează capacitatea de a crește veniturile bugetare.
• Presiunile sociale, amplificate de inflația încă ridicată și de nemulțumirile față de nivelul salariilor și pensiilor, fac dificilă reducerea cheltuielilor fără riscuri de proteste sau instabilitate socială.
• Costurile mari ale datoriei publice, reflectate în dobânzi în creștere (+43% în 2025 față de 2024), lasă puțin spațiu de manevră bugetară și pot agrava deficitul dacă piețele percep România ca fiind nesigură fiscal.
• Anul electoral și contextul politic, care reduc apetitul Guvernului pentru măsuri nepopulare și întârzie deciziile ferme de ajustare fiscală.

4. Ce spun specialiștii și instituțiile internaționale

• Consiliul Fiscal avertizează că, în absența unor măsuri credibile și aplicate rapid, deficitul ar putea depăși 7,5% din PIB în 2025, cu efecte negative asupra ratingului de țară și costurilor de finanțare.

• Comisia Europeană a inclus România în procedura de deficit excesiv și monitorizează îndeaproape progresele, fiind posibilă blocarea unor fonduri dacă nu se respectă jaloanele de consolidare fiscală.

• FMI și agențiile de rating, în rapoartele recente, recomandă României să evite noi creșteri generalizate de taxe și să se concentreze pe lărgirea bazei de impozitare, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor.

Reducerea deficitului sub pragul de 6% din PIB în 2025 rămâne posibilă din punct de vedere tehnic, însă necesită:

– Măsuri simultane pe venituri și cheltuieli, bine calibrate și implementate rapid
– Voință politică fermă, în ciuda dificultăților sociale și presiunilor electorale
– Reforme structurale, în special în zona de colectare fiscală și cheltuieli publice
= Colaborare strânsă cu instituțiile europene pentru maximizarea fondurilor nerambursabile

Fără acest pachet coerent de măsuri, România riscă să încheie și 2025 cu un deficit de peste 7%, ceea ce ar agrava problemele de finanțare, ar afecta încrederea investitorilor și ar tensiona relația cu partenerii europeni.

Scenarii privind deficitul bugetar în 2025

Pe baza datelor actuale și a tendințelor economice, România se află într-un punct critic, în care traiectoria deficitului poate urma două scenarii principale:

Scenariul Optimist: Deficit sub control, spre 5,8 – 6% din PIB

Acest scenariu presupune aplicarea rapidă și coerentă a unui mix de măsuri fiscale și de control al cheltuielilor, însoțite de o colaborare strânsă cu partenerii europeni:

– Colectarea fiscală se îmbunătățește vizibil prin digitalizarea ANAF și reducerea evaziunii în sectoarele sensibile (TVA, accize).
– Fondurile europene sunt atrase la capacitate maximă, inclusiv componenta PNRR, reducând presiunea pe bugetul de stat.
– Cheltuielile publice sunt temperate prin înghețarea angajărilor, raționalizarea sporurilor și o reformă a programelor sociale, cu accent pe direcționarea ajutoarelor către cei vulnerabili.
– Consumul intern se stabilizează, evitând o contracție severă, ceea ce menține veniturile din TVA la un nivel acceptabil.
– Piețele financiare reacționează pozitiv, dobânzile la împrumuturile statului se stabilizează, limitând costurile suplimentare.

Rezultat: Deficitul poate fi coborât progresiv, spre 5,8 – 6% din PIB, evitând declanșarea unor sancțiuni severe din partea Comisiei Europene și menținând accesul la finanțare pe piețele externe.

Riscuri: Acest scenariu depinde de voința politică de a lua decizii impopulare, de reducerea tensiunilor sociale și de contextul internațional relativ stabil (fără șocuri economice majore).

Scenariul Pesimist: Derapaj fiscal, deficit peste 7,5% din PIB

În lipsa unor măsuri ferme și coerente, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al deficitului ridicat:

• Veniturile suplimentare din creșterea taxelor sunt anulate de majorarea accelerată a cheltuielilor, inclusiv presiuni salariale și sociale.
•  Economia încetinește, consumul și investițiile private scad, afectând baza de impozitare.
•  Eforturile de colectare fiscală rămân ineficiente, iar evaziunea se amplifică, mai ales pe fondul unor taxe mai mari percepute ca nedrepte.
•  Dobânzile la datoria publică cresc vertiginos, alimentate de scăderea încrederii investitorilor și de retrogradarea ratingului de țară.
•  România intră într-un conflict deschis cu Comisia Europeană, riscând blocarea unor fonduri esențiale și impunerea de măsuri corective dure.

Rezultat: Deficitul urcă spre 7,5% – 8% din PIB, finanțarea devine tot mai costisitoare, iar stabilitatea macroeconomică este grav afectată. România ar putea ajunge în pragul unui program de asistență financiară externă, cu condiționalități stricte.

Concluzie Finală

Realitatea din primele cinci luni ale anului 2025 arată că România se află la limită între cele două scenarii. Evoluția viitoare depinde în mare măsură de:

– Capacitatea autorităților de a implementa măsuri fiscal-bugetare responsabile
– Dialogul cu partenerii europeni și credibilitatea în fața piețelor financiare
– Gestionarea presiunilor sociale și evitarea deciziilor populiste pre-electorale
– Accelerarea reformelor structurale pentru eficientizarea aparatului bugetar

În lipsa unor decizii ferme, riscul alunecării spre scenariul pesimist crește considerabil. În schimb, cu o abordare echilibrată, România poate evita o criză fiscală majoră și poate reveni pe o traiectorie sustenabilă.