Cine pierde dacă Bruxelles-ul taie fondurile pentru regiunile defavorizate?

România riscă să piardă miliarde de euro destinate dezvoltării regionale dacă propunerile Comisiei Europene privind reforma politicii de coeziune vor fi adoptate în forma actuală. Fondurile de coeziune, esențiale pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și digitalizare, au contribuit semnificativ la reducerea decalajelor economice din țară. România se confruntă, astfel, cu o provocare majoră: să apere un mecanism financiar care, dincolo de cifre, înseamnă șansa la dezvoltare pentru zeci de județe și mii de comunități.

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de prezentarea propunerii Comisiei Europene pentru bugetul multianual al UE (MFF) 2028–2034, 14 guverne, printre care România, Polonia, Italia, Spania, Ungaria, Cehia, Grecia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia și Portugalia, au transmis o scrisoare concisă în adresa președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, criticând planurile de reformă ale politicii de coeziune.

Eventuala centralizare a acestor fonduri la nivel național sau condiționarea lor de reforme complexe, similar Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar putea diminua impactul pozitiv în teritoriu și ar accentua inegalitățile interne.

Contopirea fondurilor de coeziune cu cele agricole- un impact cu un cost imens pentru cetățenii regiunilor mai sărace

Documentul, de o pagină, avertizează asupra riscurilor contopirii fondurilor de coeziune cu cele agricole în mase financiare naționale, lucru care ar transfera puterea decizională de la nivel regional către guvernele naționale. Semnatarii susțin că ar fi „esențial un buget distinct” al politicii de coeziune, mai ales pentru regiunile mai sărace .

10:29 • Justitie

România, poarta falsurilor. Identități inventate, morți reînviați și suspiciuni de spionaj în Câmpulung Moldovenesc

10:01 • POLITICĂ

Vicepremier, mesaj pentru bugetarii în pericol de concediere: „Numai cine nu dorește, nu muncește în România”

Semnatarii provin, în primul rând, din state est-europene și sudice, major beneficii ale actualei politici de coeziune, unde diferențele regionale sunt pronunțate.

Reacții ale Comisiei și actorilor europeni

• Comisia Europeană argumentează că propunerea de contopire a fondurilor urmărește simplificarea mecanismelor și eficiență sporită
• În apărarea politicii regionale, comisari precum Piotr Serafin (responsabil buget) și Raffaele Fitto (coeziune) s-au pronunțat pentru menținerea unui rol solid al regiunilor în bugetul post‑2027
• Comitetul European al Regiunilor, condus de Vasco Alves Cordeiro, a transmis un avertisment separat, exprimând îngrijorări privind o „preluare” a politicii de coeziune de către Bruxelles sau guvernele naționale, pierzând astfel legătura directă cu nevoile locale
• Consiliul UE, în concluziile sale din 28 martie 2025, a subliniat importanța principiilor de guvernanță partajată și fundamentele loc‑based, indicând o opoziție clară la centralizarea excesivă

Care sunt consecințele pentru România

Pentru țări precum România (care beneficiază de 29 de miliarde de euro în perioada 2021–2027, al patrulea beneficiar UE după Polonia, Italia și Spania), reducerea sau restructurarea fondurilor regionale poate avea consecințe majore. Reformele din PNRR sunt reactive, dar banii multipli înlocuiesc finanțarea regională, pot reduce investițiile locale mici și infrastructura în comunitățile vulnerabile .

De asemenea, Romania s-ar putea vedea nevoită să apeleze la alte mecanisme cum ar fi parteneriate publice și private pentru a compensa potențialele deficite.

Politica de coeziune riscă să se dizolve în alte politici

Politica de coeziune este fundamentul solidarității economice, sociale și teritoriale a UE, provenind din anii ’70. Argumentele celor 14 state reflectă teama că o abordare națională ar diminua rolul regional, cu efecte în lanț. Vorbim despre pierderea eficienței, dispariția proiectelor locale și accentuarea diferențelor.

Ce urmează

• Comisia va prezenta propunerea finală pentru MFF 2028–2034 la mijlocul lunii iulie 2025 .

• Urmează negocieri intense între statele membre și instituțiile UE, Consiliul și Parlamentul European, cu obiectivul de a păstra un fond clar de coeziune și mecanisme teritoriale solide.

Scrisoarea celor 14 state reprezintă un semnal clar: se cere salvarea fondurilor de coeziune, cu o alocare regională, pentru a nu se submina obiectivul de convergență între regiunile UE. România are un interes direct în păstrarea actualului model, pentru a continua investițiile care închid decalajele interne. După prezentarea bugetului în iulie, negocierile vor fi decisive pentru viitorul solidarității europene.