Cronica săptămânii internaționale: Evenimentele care au contat. Impactul uman și economic

Cronica săptămânii internaționale: În prima săptămână din iulie 2025, lumea a fost marcată de o intensificare a tensiunilor geopolitice, mișcări economice de impact global și evenimente climatice extreme.

De la atacurile aeriene masive în Ucraina și răspunsurile dure ale Rusiei, până la deciziile comerciale radicale ale Statelor Unite și protestele din marile orașe europene, scena internațională a oferit o serie de momente definitorii pentru direcția politică, economică și socială a lumii.

• Ucraina – atac aerian și ripostă împotriva Rusiei
• Relația SUA–Ucraina și discuțiile asupra apărării
• Taxe vamale SUA–UE
• Proteste și tensiuni în Japonia
• Situație energetică dificilă în Europa
• Haos aviatic în Europa
• Climă extremă și incendii devastatoare: Europa și alte regiuni în alertă
• Știri diverse… din lume adunate

Ucraina – atac aerian și ripostă împotriva Rusiei

Pe 4–5 iulie, Rusia a lansat unul dintre cele mai intense atacuri aeriene din ultimele luni, vizând infrastructura energetică și industrială din estul Ucrainei. În replică, Kievul a autorizat mai multe lovituri de adâncime asupra unor ținte militare și energetice de pe teritoriul rus, semnalând o schimbare de paradigmă în strategia de război a Ucrainei.

Pe 2 iulie, în jurul orei 3:00 dimineața, forțele armate ruse au lansat un atac masiv coordonat asupra mai multor regiuni din Ucraina:

08:03, 29.06.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale – Lumea sub presiune: NATO, Iran, Ucraina, prăbușirea dolarului

08:00, 07.06.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Operațiunea „Pânza de păianjen”, blockbuster-ul începutului de vară

Au fost lansate peste 70 de rachete de croazieră și balistice (inclusiv Iskander-M și Kinzhal), precum și 90 de drone Shahed de fabricație iraniană.

Țintele principale: instalații energetice din regiunile Dnipropetrovsk, Harkiv, Poltava, Kiev și Lviv.

Ministerul ucrainean al Energiei a confirmat avarierea gravă a cel puțin cinci stații de transformare, iar în Harkiv și Dnipro au fost înregistrate pene masive de curent.

Sistemele de apărare aeriană ucrainene (inclusiv Patriot, IRIS-T și NASAMS) au interceptat aproximativ 80% din proiectile, însă restul au provocat pagube materiale semnificative și au dus la cel puțin 17 morți și peste 60 de răniți.

Riposta Ucrainei: drone și rachete adânc în Rusia

Pentru prima dată de la începutul anului, Ucraina a răspuns masiv cu atacuri asupra infrastructurii ruse:

Pe 3 iulie, drone ucrainene au lovit: un depozit de combustibil militar din regiunea Briansk (incendiu de proporții, confirmat de imaginile satelitare) și un centru radar din regiunea Kursk, implicat în coordonarea rachetelor S-400.

Pe 4 iulie, autoritățile ruse au raportat atacuri asupra rafinăriilor de la Tuapse și Volgograd, considerate importante pentru aprovizionarea armatei.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), aceste lovituri indică o capacitate sporită a Ucrainei de a lovi ținte strategice aflate la peste 500 km distanță, cu drone din producție proprie sau modificate.

Relația SUA–Ucraina și discuțiile asupra apărării

Relațiile dintre Statele Unite și Ucraina au intrat într-o nouă etapă tensionată, dar decisivă. La Washington și Kiev s-au purtat discuții esențiale privind continuarea ajutorului militar, cooperarea în domeniul apărării și libertatea Ucrainei de a lovi în interiorul Rusiei. Toate acestea au loc pe fundalul unei ofensive ruse tot mai agresive și al unei presiuni politice crescânde în ambele țări.

Pe 4 iulie, președinții Trump și Zelenskyy au discutat într-un apel în care s-au convenit acțiuni comune pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, inclusiv posibilitatea co-producției de armament – cu summit european programat pentru 10 iulie.

Una dintre temele centrale ale discuțiilor recente dintre oficialii americani și omologii lor ucraineni a fost:
Ar trebui Ucraina să aibă permisiunea de a folosi armele americane pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei?

Poziția SUA

Oficialii de la Pentagon susțin că nu doresc o escaladare care să implice direct teritoriul rus, motiv pentru care au impus restricții de utilizare pentru unele tipuri de armament.

Cu toate acestea, după mai multe atacuri ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, Administrația Biden a relaxat parțial aceste restricții în iunie 2025, permițând lovituri limitate în regiunile ruse de graniță, în scop defensiv.

Taxe vamale SUA–UE

Președintele Trump a semnat pe 4 iulie „One Big Beautiful Bill” (Big Beautiful Bill) și a anunțat planuri de impunere a unor tarife vamale între 10% și 70%, începând cu 1 august, accentuând presiunea asupra partenerilor comerciali, în special UE, Japonia și Coreea de Sud .

Reacțiile de pe piețe au fost rapide: Indicii bursieri globali (KOSPI, DAX, CAC 40) au scăzut, iar dolarul s-a depreciat, crescendo îngrijorări privind inflația.

Proteste și tensiuni în Japonia

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Japonia, în cele mai ample proteste din ultimii ani. Scânteia a pornit de la un nou proiect de lege privind securitatea națională, dar în spatele manifestațiilor se află un cocktail exploziv de nemulțumiri: costul vieții, militarizarea accelerată, tensiuni regionale și lipsa reformelor sociale.

Guvernul condus de premierul Fumio Kishida a propus o lege controversată care ar permite:

• Extinderea atribuțiilor serviciilor de informații interne,
• Crearea unei unități de securitate cibernetică militarizate, coordonate direct de către Cabinetul Național de Securitate,
• Colaborarea mai strânsă cu parteneri externi, inclusiv SUA, în domenii ce vizează supravegherea digitală și combaterea „amenințărilor hibride”.

Situație energetică dificilă în Europa

În prima săptămână a lunii iulie 2025, un cumul de incidente grave a reaprins temerile legate de siguranța infrastructurii energetice și nucleare din Europa. În centrul atenției s-a aflat centrala nucleară de la Zaporizhzhia (Ucraina), cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc, unde o pană temporară de curent a stârnit îngrijorări la nivel internațional. Acest eveniment a avut loc în paralel cu o serie de incidente grave cauzate de temperaturile extreme – cel mai notabil fiind o explozie de gaze în Roma, soldată cu zeci de răniți.

Ce s-a întâmplat:

Centrala a pierdut timp de câteva ore ultima sa sursă principală de electricitate, fiind nevoită să funcționeze pe generatoare diesel de rezervă pentru a răci combustibilul nuclear.

Deși nu a existat o scurgere radioactivă, directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că situația este „periculos de instabilă” și „oricând poate scăpa de sub control”.

Centrala este situată într-o zonă de conflict activ, ocupată de trupele ruse.

În condiții normale, răcirea reactoarelor necesită o alimentare electrică constantă. Lipsa acesteia, chiar și pentru scurt timp, crește riscul unui accident nuclear major, similar celui de la Fukushima.

Haos aviatic în Europa

Europa s-a confruntat, în primele zile ale lunii iulie 2025, cu o criză de proporții în sectorul aviatic, declanșată de greve masive ale controlorilor de trafic aerian, la care s-au adăugat probleme tehnice și condiții meteo extreme. Mii de zboruri au fost anulate sau întârziate în marile aeroporturi ale continentului, afectând sute de mii de pasageri și generând pierderi economice semnificative pentru operatorii aerieni.

Totul a început pe 2 iulie, când sindicatul controlorilor de trafic aerian din Franța (SNCTA) a declanșat o grevă de avertisment de 48 de ore, cerând salarii mai mari, condiții mai bune de muncă și o reducere a programului de lucru în contextul creșterii volumului de trafic estival.

Această mișcare sindicală a avut efecte în lanț:

Zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate pe aeroporturile Charles de Gaulle (Paris), Orly, Lyon și Marsilia.

Companiile aeriene precum Air France, Ryanair, Lufthansa și EasyJet au fost nevoite să reprogrameze curse, să ofere rerutări sau să acorde despăgubiri.

Din cauza faptului că spațiul aerian francez este una dintre cele mai tranzitate căi aeriene din Europa, greva a afectat și zborurile internaționale ce tranzitau regiunea, provocând întârzieri și anulări în:

• Regatul Unit – Aeroporturile Heathrow, Gatwick și Manchester au raportat întârzieri de până la 4 ore.
• Germania – La Frankfurt și München, peste 180 de zboruri au fost anulate între 2 și 4 iulie.
• Italia și Spania – Zborurile spre/din Paris și Londra au fost afectate masiv, în special cele low-cost.
• Grecia și Portugalia – Rute turistice populare au fost perturbate chiar înaintea sezonului de vârf.

Climă extremă și incendii devastatoare: Europa și alte regiuni în alertă

Prima săptămână a lunii iulie 2025 a adus o escaladare îngrijorătoare a fenomenelor climatice extreme la nivel global, cu temperaturi record, incendii de vegetație greu de controlat și infrastructuri supuse unor teste severe. De la pădurile Greciei și ale Californiei până la zonele agricole din sudul Italiei și Spania, focul a devenit o realitate zilnică. Autoritățile avertizează că lunile iulie și august ar putea deveni cele mai dure din ultimul deceniu în ceea ce privește riscurile climatice.

Temperaturile ating recorduri istorice. Potrivit datelor Copernicus și Organizației Meteorologice Mondiale (OMM):

• Sudul Europei (Grecia, Italia, Spania, Portugalia) a înregistrat temperaturi de peste 45°C, unele zone rurale raportând chiar 47°C.
• Regiuni din SUA, în special California, Arizona și Texas, au avut mai multe zile cu „indice de disconfort termic extrem”, în care temperaturile resimțite au trecut de 50°C.
• Europa Centrală (Austria, Ungaria, Cehia) s-a confruntat cu valuri de căldură neobișnuite și secetă severă.

Știri diverse… din lume adunate

Dalai Lama – longevitate optimistă

În ajunul celei de-a 90-a sale aniversări, Dalai Lama și-a exprimat speranța de a trăi peste 130 de ani.

Paris – redeschidere istorică a Senei

Pe 5 iulie s-a marcat reluarea legală a îmbăierilor în fluviul Seine din capitala Franței, pentru prima dată în peste 100 de ani, un moment emblematic pentru locuitori și turiști .

Recunoaștere diplomatică în Afganistan

Pe 3 iulie, Rusia a devenit primul stat major recunoscut drept guvern legitim pe Afganistanul condus de talibani, oficializând recunoașterea diplomatic