Alianța dintre Rusia și China pare a fi cea mai mare provocare la adresa lumii democratice din secolul XXI, dar până acum Moscova și Beijingul au mai mult o retorică comună decât acțiuni comune, scrie Financial Times .

Publicația notează că pentru Occident, în special pentru Europa, este extrem de important să păstreze ordinea mondială modernă, bazată pe reguli și pe status quo-ul actual. Cu toate acestea, din punctul de vedere al Beijingului și Moscovei, lucrurile arată oarecum diferit. Putin și Xi au acuzat în repetate rânduri Occidentul în ultimii ani că ar fi încercat să le împiedice ascensiunea.

China face adesea referire în acuzațiile sale la evenimentele din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când a fost redusă la un stat „semicolonial”. Acesta este modul în care Kremlinul, în special, își justifică războiul de agresiune împotriva Ucrainei, deși Rusia a fost una dintre cele care au exploatat China în perioada colonială.

„Lumea unipolară este în mod inerent antidemocratică și neliberă; este falsă și ipocrită până în măduva oaselor. [Țările occidentale] nu vor să fim liberi; vor să fim o colonie. Nu vor o cooperare egală; vor să jefuiască. Nu vor să ne vadă ca pe o societate liberă, ci ca pe o masă de sclavi fără suflet”, a spus Putin, justificându-și agresiunea în Ucraina.

„Mantra multipolarității” a câștigat popularitate în ultimii ani

După cum notează Financial Times, „mantra multipolarității” a câștigat popularitate în ultimii ani nu doar în Rusia și China, ci și în multe „puteri de mijloc” care cer o influență mai mare asupra guvernării globale. În teorie, asociația BRICS, care acoperă nominal aproape 45% din populația lumii și aproximativ 40% din PIB-ul global, ar trebui să devină un instrument pentru creșterea influenței „Sudului Global” asupra afacerilor mondiale.

Desigur, această retorică agresivă a Chinei și Rusiei provoacă îngrijorare în Occident, mai ales în contextul apropierii lor accentuate de la începerea agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei. Actuala administrație americană vorbește deschis despre pericolul acestei alianțe și nu își ascunde dorința de a separa Moscova de Beijing cu orice preț.

Totuși, autorii publicației subliniază, de asemenea, că utilizarea comună a unei narațiuni despre Occidentul rău și repetarea declarațiilor de prietenie către publicul intern și internațional reprezintă un instrument care oferă anumite beneficii cu riscuri minime.

„În acest moment, ceea ce unește Rusia și China nu este o viziune comună asupra lumii, nici obiective locale, regionale sau globale similare. Căsătoriile de conveniență durează atât cât convin ambelor părți. În acest caz, există un stimulent puternic pentru a vorbi despre problemele trecutului și provocările viitorului într-un limbaj similar și cu teme similare”, scrie Financial Times.

Cum îl poate folosi Xi Jinping pe Putin

Atacul Chinei asupra Taiwanului ar putea fi precedat de un atac al Rusiei asupra țărilor Alianței. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu acordat publicației The New York Times că, dacă liderul chinez Xi Jinping decide să atace Taiwanul, ar dori ca Rusia să atace mai întâi țările NATO pentru a distrage atenția lumii de la regiunea indo-pacifică .

„Există o conștientizare tot mai mare, și să nu fim naivi în această privință: dacă Xi Jinping ar ataca Taiwanul, l-ar suna mai întâi pe partenerul său mai mic în toată această situație, Vladimir Vladimirovici Putin, care locuiește la Moscova, și i-ar spune: «Hei, am de gând să fac asta și am nevoie să-i ocupi în Europa atacând teritoriul NATO». Cel mai probabil așa se va desfășura situația”, a spus Rutte. 

Potrivit acestuia, pentru a-l descuraja pe Putin, NATO trebuie să fie „puternic la nivel colectiv”, astfel încât dictatorul rus să nu îndrăznească să atace.

Istoricul german și profesorul de la Universitatea din Potsdam, Senke Naitzel, a făcut recent o predicție alarmantă conform căreia această vară va fi ultima vară pașnică din Europa. El și-a explicat temerile spunând că „situația de securitate din lume s-a schimbat” din cauza dictatorului rus Vladimir Putin, precum și a noilor politici ale președintelui american Donald Trump.