Europarlamentarii români, în plină campanie de „selfie-uri”, provoacă un cutremur politic în Parlamentul European. Ursula von der Leyen, în pragul demiterii

O moțiune de cenzură depusă de europarlamentari români, în frunte cu Gheorghe Piperea (AUR), a generat un scandal de proporții în Parlamentul European, vizând-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși moțiunea are șanse infime de a fi adoptată, dezbaterile aprinse care au urmat au transformat momentul într-un eveniment politic tensionat, cu acuzații grave, replici acide și insulte voalate între taberele ideologice.

Moțiunea de cenzură introdusă în Parlamentul European (PE), împotriva președintei Comisiei Europene a fost susținută de europarlamentari ai formațiunilor suveraniste și extremiste, în principal din afara grupurilor politice dominante din PE. Printre acuzațiile formulate la adresa Ursulei von der Leyen se numără lipsa de transparență în procesul de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19, ingerințe în procesele electorale din Germania și România, precum și alocarea controversată a 150 de miliarde de euro pentru proiecte de reînarmare europeană.

Gheorghe Piperea: „Această moțiune va zdruncina echilibrul european”

Într-o declarație dată chiar de pe Aeroportul Otopeni, Gheorghe Piperea a susținut că moțiunea are menirea de a atrage atenția asupra „abuzurilor comise de Comisia Europeană” și asupra „direcției greșite” în care este împinsă Uniunea Europeană. El a criticat dur deciziile legate de vaccinuri, pe care le consideră netransparente, precum și influențele politice presupuse exercitate de Comisia Europeană în alegerile interne ale unor state membre.

Cu toate acestea, în plenul Parlamentului European, dezbaterea a avut loc în fața unei săli aproape goale, semn al lipsei de sprijin real pentru inițiativă. Grupurile majore din legislativul european au ignorat, în mare parte, inițiativa, considerând-o o tentativă populistă și lipsită de fundament juridic sau politic.

Ursula von der Leyen: „O manifestare clasică a extremismului politic”

Ursula von der Leyen a reacționat ferm în fața acuzațiilor. Într-un discurs care a depășit cu aproape zece minute timpul alocat, șefa Comisiei Europene a respins vehement toate acuzațiile și a acuzat inițiatorii moțiunii de promovarea extremismului.

06:12, 26.06.2025 • Agricultura

Vot îmbucurător pentru România: fermierii ar putea accesa masiv fondurile europene pentru irigații

17:15, 01.06.2025 • ACTUALITATE

Pericol de prăbușire la Salina Praid. Zece gospodării, pregătite pentru evacuare preventivă

„Am asistat la o rețetă de manual a extremismului politic”, a declarat von der Leyen, referindu-se direct la Gheorghe Piperea și la discursurile conspiraționiste promovate de acesta.

Ea a ironizat teoriile formulate de europarlamentarii AUR, acuzându-i că se hrănesc din frică și neîncredere, promovând o retorică anti-europeană incompatibilă cu valorile comunității europene. Tonul discursului a fost ferm, iar replicile tăioase au contribuit la amplificarea tensiunii în plen.

Spectacol politic între camere de filmat și acuzații de propagandă

Pe parcursul dezbaterii, atmosfera a fost marcată de gesturi teatrale și manifestări mai puțin obișnuite pentru forumul european. Diana Șoșoacă a întrerupt discursul Ursulei von der Leyen acuzând-o că minte, în timp ce filma momentul cu telefonul. Luis Lazarus, colegul său de partid, a adoptat o atitudine pasivă, în vreme ce fostul europarlamentar Cristian Terheș, aflat în sală, părea mai preocupat să își facă selfie-uri decât să urmărească dezbaterile.

Această conduită a fost aspru criticată de alți parlamentari europeni, care au văzut în ea o desacralizare a instituției și o tentativă de transformare a Parlamentului într-o scenă de propagandă internă.

Manfred Weber: „Putin aplaudă din umbră”

Liderul Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a lansat acuzații directe la adresa celor implicați în moțiune, sugerând că AUR și formațiunea germană AfD sunt „instrumente de propagandă ale Kremlinului”.

„Lui Putin îi place ce fac prietenii lui aici”, a declarat Weber, ridicând nivelul confruntării la unul geopolitic.

Aceste acuzații au fost urmate de reacții din partea socialiștilor și a grupului Renew Europe, care au susținut că astfel de inițiative pun în pericol coeziunea europeană și favorizează forțele ostile democrației și valorilor europene.

Moțiunea urmează să fie votată pe 10 iulie

Deși șansele de adoptare ale moțiunii sunt aproape inexistente – fiind necesare cel puțin 361 de voturi favorabile din totalul de 720 –, inițiativa are un impact simbolic considerabil. Estimările arată că cel mult 100 de europarlamentari ar putea vota în favoarea acesteia, în principal din grupuri eurosceptice sau extremiste.

Totuși, moțiunea reaprinde dezbaterea privind direcția Uniunii Europene, alimentând discursurile eurosceptice și teoriile conspiraționiste în contextul tensionat al anului electoral european.

Implicarea unor parlamentari români într-o astfel de ofensivă este deja discutată intens în media internațională și ar putea influența percepția asupra României în rândul partenerilor europeni.