Vremea la extreme. Iunie a fost cea mai toridă lună din Europa de Vest

Luna trecută a fost cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și a treia la nivel global. Sub un cer arzător, valuri succesive de căldură au cuprins continentul, împingând temperaturile la valori record și expunând milioane de oameni la stres termic sever, avertizează serviciul european Copernicus pentru monitorizarea climei.

Precedentul cel mai cald iunie a fost în 2024, iar al doilea cel mai cald a fost în 2023, a declarat Copernicus Climate Change Service (C3S).

Milioane de oameni expuşi stresului termic

Europa se încălzeşte de câteva ori mai rapid decât media globală, iar milioane de oameni au fost expuşi unui stres termic ridicat în unele părţi ale continentului, în timp ce temperaturile medii zilnice în vestul Europei au urcat la niveluri rar întâlnite până acum – şi niciodată atât de devreme în vară.

Mai multe ţări au înregistrat temperaturi de suprafaţă de peste 40 de grade Celsius, cu temperaturi de până la 46C în Spania şi Portugalia, a declarat Copernicus.

16:33, 08.07.2025 • ACTUALITATE

Criza de cupru amenință viitorul industriei de cipuri

13:01, 08.07.2025 • ACTUALITATE

Cod galben de inundații. 16 județe din România, sub avertizare hidrologică

Samantha Burgess, responsabilul strategic pentru climă al monitorului UE, a declarat că impactul valurilor de căldură în Europa a fost „excepţional”, intensificat de temperaturile record la suprafaţa mării în vestul Mediteranei – care au atins un maxim zilnic fără precedent în iunie.

Temperaturi extreme în mai multe regiuni

Cele două valuri de căldură – din 17 până în 22 iunie şi din 30 iunie până în 2 iulie – au fost legate de cupolele de căldură care au reţinut aerul cald deasupra regiunilor afectate, prelungind vremea sufocantă şi înrăutăţind condiţiile de poluare şi incendii.

Portugalia, Spania, Franţa, Italia şi o mare parte din Balcani au înregistrat unele dintre cele mai ridicate temperaturi „resimţite”, care măsoară impactul asupra corpului uman luând în considerare factori precum umiditatea.

Temperaturile maxime resimţite la nord de Lisabona au atins 48C, cu aproximativ 7C peste medie şi asociate cu „stresul termic extrem”, a declarat Copernicus. Temperaturile de la suprafaţa mării în vestul Mediteranei au fost „excepţional de ridicate” în cursul lunii, cu aproximativ 5°C peste medie în unele zone, temperaturile atingând un nivel record de 27°C pe 30 iunie.

Temperaturile ridicate ale apei au redus răcirea aerului pe timp de noapte de-a lungul coastelor, au contribuit la creşterea umidităţii şi au dăunat vieţii marine, a transmis Copernicus.

De ce contează diferența de 1,5°C pentru viitorul planetei

Încălzirea globală, determinată în mare parte de arderea combustibililor fosili, nu se referă doar la creşterea temperaturilor, ci şi la efectele în lanţ ale căldurii suplimentare asupra atmosferei şi mărilor. Aerul mai cald poate reţine mai mulţi vapori de apă, iar oceanele mai calde înseamnă o evaporare mai mare, ceea ce duce la ploi torenţiale şi furtuni mai intense.

Setul de date Copernicus se bazează pe miliarde de măsurători efectuate de sateliţi, nave, avioane şi staţii meteorologice. Acestea au înregistrat o căldură extraordinară în ultimii doi ani.

În timp ce acest lucru a fost parţial alimentat de condiţiile mai calde El Nino, temperaturile au rămas la niveluri record sau aproape de record chiar şi după ce acest fenomen a dispărut anul trecut. Copernicus a declarat că luna iunie a fost cu 1,3C peste temperaturile din era preindustrială – aproximativ nivelul actual estimat al încălzirii globale globale. Cu toate acestea, temperaturile extreme din ultimii ani au făcut ca iunie să fie una dintre cele doar trei luni din ultimele 24 care au scăzut sub 1,5°C.

În cadrul acordului de la Paris privind clima, ţările au convenit să încerce să limiteze încălzirea globală pe termen lung la 1,5°C, dincolo de care schimbările climatice şi de mediu majore şi durabile devin mai probabile.

Însă mulţi oameni de ştiinţă spun acum că va fi aproape imposibil să se menţină sub acest nivel, o depăşire fiind aşteptată în jurul anului 2030 sau mai devreme, lăsând lumea în faţa provocării fără precedent de a încerca să reducă încălzirea.