CEDO a recunoscut Rusia ca o amenințare la adresa existenței Ucrainei și a Europei

Decizie fără precedent

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat o decizie privind admisibilitatea și fondul cauzei interstatale „Ucraina și Țările de Jos împotriva Rusiei”, în care a soluționat aproape toate plângerile Guvernului Ucrainei depuse împotriva Federației Ruse, se precizează într-un mesaj al Ministerului Justiției din Ucraina, transmis pe rețeaua de socializare Facebook.

„Această decizie a CEDO este fără precedent și poate fi deja considerată una dintre cele mai semnificative în practica cazurilor interstatale”, se arată în postare.

Instanța nu numai că a confirmat încălcările sistematice și masive ale drepturilor omului comise de Rusia din 2014 în teritoriile ocupate ale Ucrainei și în timpul agresiunii la scară largă, dar a subliniat și contextul juridic mai larg. Astfel, CEDO a recunoscut că Rusia desfășoară o campanie țintită de distrugere a statului ucrainean ca subiect de drept internațional.

Instanța a subliniat, de asemenea, că agresiunea Federației Ruse nu se limitează la Ucraina – agresiunea este o amenințare globală care pune sub semnul întrebării însăși ideea de coexistență a statelor în domeniul juridic.

„Rusia demonstrează ostilitate față de alte state membre ale Consiliului Europei. Curtea a subliniat incompatibilitatea regimului actual din Federația Rusă cu obiectivele, valorile și principiile fundamentale ale Consiliului Europei”, se arată în raport.

În același timp, pe parcursul a 10 ani de lucru la acest caz, Ministerul Justiției a colectat și a prezentat CEDO un volum mare de probe.

„Datorită acestei munci titanice, Ucraina a obținut astăzi un rezultat care, fără exagerare, poate fi numit o victorie pe arena internațională și un alt pas semnificativ către asigurarea responsabilității integrale a Federației Ruse”, subliniază mesajul.

Comisarul ucrainean pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Margarita Sokorenko, a comentat decizia instanței în cadrul unei conferințe de presă. Ea a subliniat că CEDO a recunoscut, în decizia sa, începutul agresiunii rusești ca fiind invazia Crimeei în 2014.

„Mai întâi, Rusia a cucerit și ocupat Crimeea, iar după aceea agresiunea sa s-a mutat în regiunile estice”, a remarcat Sokorenko.

În decizia sa, CEDO a confirmat că dosarul include patru proceduri majore: plângerile Ucrainei depuse din 2014 cu privire la încălcările drepturilor omului în teritoriile ocupate temporar din regiunile Donețk și Luhansk; cererea Ucrainei privind răpirea orfanilor din teritoriile ocupate; cererea Țărilor de Jos privind doborârea avionului de pasageri MH-17 în iulie 2014; și cererea privind o invazie la scară largă în 2022.

„Am susținut în fața Curții Europene că încălcările drepturilor omului pe care Ucraina le observă și le experimentează din 2014, în timpul invaziei la scară largă, nu au făcut decât să se intensifice și să crească în amploare”, a subliniat Sokorenko.

Potrivit acesteia, CEDO a stabilit că jurisdicția curții se extinde la toate cazurile de încălcare a drepturilor omului de către Rusia până în momentul în care Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a încetat să se aplice Rusiei. După cum se știe, la 16 septembrie 2022, Rusia s-a retras din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

„Însă, în ciuda acestui fapt, Curtea Europeană a declarat că acest lucru nu înseamnă că nu au existat încălcări după acea dată”, a spus Sokorenko.

Comisarul a menționat că instanța a indicat că „au fost furnizate dovezi convingătoare care au infirmat afirmațiile nefondate ale Rusiei conform cărora aceasta nu a efectuat niciodată atacuri asupra civililor și a infrastructurii civile”.

„Curtea Europeană a subliniat în mod clar că, după 24 februarie 2022, atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile și a populației civile s-au intensificat deosebit de puternic și că Federația Rusă a folosit adesea arme explozive, muniții cu fragmentație, rachete neghidate și bombe neghidate în așezările civile”, a remarcat Sokorenko.

CEDO a constatat că au avut loc execuții extrajudiciare și torturi asupra civililor

CEDO a recunoscut că au avut loc execuții extrajudiciare și tortură asupra civililor și personalului militar ucrainean.

„Și că acest lucru se întâmplă în teritoriile ocupate ale Ucrainei încă din primăvara anului 2014”, a adăugat comisarul.

În plus, CEDO a stabilit că a fost dovedită existența unei politici de suprimare a limbii ucrainene în școlile din teritoriile ocupate, precum și îndoctrinarea ideologică a școlarilor.

Sokorenko a subliniat că decizia de astăzi a CEDO nu reprezintă sfârșitul procesului.

„Aceasta este doar o nouă etapă în acțiunile noastre ulterioare nu doar pentru a obține niște soluții juridice, ci și pentru a avea anumite acțiuni active nu doar din partea Ucrainei și a Consiliului Europei, ci și din partea partenerilor noștri”, a spus ea.

Audierile au început în ianuarie 2022

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a început audierile în cazul Ucrainei și Olandei împotriva Federației Ruse în ianuarie 2022. De la început, audierile urmau să aibă loc pe baza a trei plângeri privind încălcările drepturilor omului în anumite părți ale regiunilor Donețk și Luhansk ocupate de Rusia: privind încălcările drepturilor omului în estul Ucrainei, privind răpirea orfanilor și privind doborârea avionului de pasageri MH-17 al Malaysia Airlines în iulie 2014. Scopul declarației interstatale a fost de a constata încălcări sistemice în masă ale drepturilor omului, precum și de a confirma faptul ocupării unei părți din teritoriul regiunilor Donețk și Luhansk de către Rusia.

În ianuarie 2023, CEDO a procedat la examinarea fondului cauzei. Apoi, instanța a anunțat o decizie privind admisibilitatea cauzei interstatale „Ucraina și Țările de Jos împotriva Rusiei”.

Atunci, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a menționat că aceasta a fost o decizie juridică interimară, dar datorită ei „ne-am apropiat de ziua în care Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiune”.