Spor de femeie și de nesimțire: cum a devenit SAPE exemplul perfect al imposturii bugetare

La SAPE, o companie de stat obscură dar bine finanțată, bărbații din conducere primesc „spor de femeie”. Nu pentru că fac ceva util, ci pentru că există o femeie în consiliu. Atât. Ce facem aici? Râdem? Plângem?

Festivalul imposturii: ce se întâmplă la SAPE

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descoperit recent că la SAPE – o companie publică ce administrează participațiile statului în domeniul energetic – membrii Consiliului de Administrație primesc un spor de 10% doar pentru că în conducere există și o femeie.

Nu contează competențele, nici performanțele. Nu contează dacă acea femeie participă, produce sau decide ceva. Simplul fapt că există acolo e suficient pentru ca toți ceilalți, bărbați inclusiv, să fie plătiți suplimentar.

Nu, nu e o glumă. E România anului 2025.

Bani grei pentru prezență simbolică

Cei care primesc acest bonus nu sunt funcționari anonimi cu leafă de 4.000 de lei. Sunt oameni cu indemnizații lunare de peste 56.000 de lei net, la care se adaugă acest „spor de femeie”.
De fapt, întregul Consiliu de Administrație pare format nu pentru a eficientiza ceva, ci pentru a toca banii statului prin tot felul de mecanisme inventate de genul „cursuri de formare”, „analize de performanță”, „obiective strategice” și, iată, „bonusuri de incluziune”.

SAPE ar trebui să administreze un portofoliu serios – circa 100 de milioane de euro din participații în domeniul energetic. În schimb, administrează huse de scaun, rapoarte de 300 de pagini despre nimic și un sistem de privilegii aberante.

Intervenția ministrului: prea târziu, dar totuși binevenită

Bogdan Ivan a trimis Corpul de Control să vadă ce se petrece. A declarat că nici nu știa de existența companiei SAPE până recent, ceea ce, sincer, e cam jenant pentru un ministru al Energiei. Dar măcar a acționat.

Va fi însă destul? Se vor lua măsuri concrete? Sau vom mai adăuga un rând de hârtii într-un dosar care se închide „pentru lipsă de competență administrativă”?

Ce fel de gândire produce asemenea monstruozități?

Aici nu e vorba doar despre un spor. E vorba despre un mod de a gândi administrația: să inventăm motive de a plăti mai mult, să justificăm impostura cu jargon birocratic, să mascăm furtul legal cu slogane despre diversitate și echitate.

SAPE este doar un caz. Un simbol. Dar această boală bugetară e generalizată. De la ROMARM la Autoritatea Aeronautică Civilă, de la ANRE la Agenția de Eficiență Energetică, sunt sute de CA-uri unde se multiplică salariile, se votează între prieteni și se creează sporuri bizare.
Spor de complexitate. Spor de decizie. Spor de gândire. Spor de participare. Spor de aer condiționat.

Ce ar trebui făcut imediat

Iată câteva măsuri clare, simple și de bun-simț:

• Publicarea imediată a tuturor grilelor de sporuri din companiile de stat, la vedere. Niciun bonus nu trebuie să mai fie secret.
• Reformularea regulamentelor de funcționare ale consiliilor de administrație, astfel încât singurul criteriu de răsplată să fie performanța reală, nu participarea la simulacrul decizional.
• Evaluarea și revocarea membrilor de CA care nu aduc plus-valoare – nu pentru că sunt femei, bărbați sau altceva, ci pentru că nu fac nimic.
• Transparență totală în utilizarea fondurilor, mai ales când vorbim de bani publici.

România reală: o țară cu idei mari și spoieli mizerabile

Cazul SAPE nu e o excepție. Este o regulă. Ne prefacem că reformăm, că promovăm egalitatea, că încurajăm meritul. În realitate, construim pârghii prin care cei deja conectați la bani publici să-și rotunjească veniturile fără rușine.

A da sporuri de „femeie prezentă în board” e o formă nouă de ipocrizie birocratică. E ca și cum ai da premiu pentru că ai cumpărat o carte, fără să o citești.
Folosim idei progresiste doar ca să mimăm modernizarea, în timp ce perpetuăm aceeași rețea veche, de interese și sinecuri.

Dacă tot vorbim despre reformă, să începem cu adevărul

Ministrul Ivan are acum ocazia perfectă de a demonstra că e altceva decât predecesorii săi. Să rupă această logică a sporurilor din pix, a deciziilor luate între prieteni și a imposturii cu pretenții moderne.

România nu mai are nevoie de încă un spor. România are nevoie de decență.

Dezmăț pe bani publici: huse de scaune, teambuilding-uri luxoase și responsabilități supradimensionate ridicol

În vreme ce statul impune moratoriu pe licitații, companiile sale cad pradă unei adevărate orgii bugetare. Antena 3 dezvăluie, cu lux de detalii, că pe rol sunt cheltuieli de milioane, justificate fie prin risipă învelită în vorbe goale despre ””performanță și progres” , fie printr-o ignoranță administrativă pură.

Iată cum stau lucrurile:

1. RAPPS – 1,8 milioane lei pe huse de scaune

Administrația monumentelor vrea să îmbrace 4.500 de scaune ale Sălii Palatului în modele premium. 1,8 milioane lei? Un spațiu de expoziție la Paris nu te costă atât.

2. Ministerul Agriculturii – aproape 1 milion de lei pe grupuri de lucru

Șase întâlniri cu „experți”, probabil în hoteluri de trei stele sau chiar full board. Bani publici devorați pentru discuții interminabile, fără rezultate concrete.

3. Cursuri în hoteluri de lux

Deseori, sesiunile de formare sunt organizate în hoteluri cu toate facilitățile incluse: „3 mese pe zi, for care day-and-night”. Taxele includ piscină, baie turcească, prosoape pufoase…

4. Ministerul de Externe – 4 milioane lei pentru call-center

Pentru românii din străinătate. Adică un call-center sofisticat, disponibil 24/7, costisitor până la absurd, când servicii moderne sunt la îndemână la apropierea unui click pe net.

5. Camera Deputaților – 3 milioane lei pentru un site web

O platformă actualizată, în 2025? Costă peste 600.000 €? Când site-uri corporatiste sunt făcute la o zecime din preț?

6. SAPE – 2 milioane lei pentru asigurări de răspundere

Asigurarea a cinci membri ai Consiliului de Supraveghere și a trei din Directorat costă 400.000 €, în timp ce beneficii lor ticăie constant din abonamentele aglomerate și cotele publice. Dezvoltare strategică? Mai degrabă decorație de CV.

Legătura logică cu investigarea sporului de femeie

Ministrul Bogdan Ivan a spus clar: nu știa de SAPE. A intervenit – bine! Dar dacă azi vede că „la noi e spor de femeie”, mâine descoperă că „la noi e spor de huse de scaune”. Sistemul e același: justificări sterile, bani publici sifonați fără verificări.

Fenomenul e endem—organizăm echipe, comisii, achiziții inutile, teambuilding-uri luxoase și „egalitate” de fațadă. Doar pentru a alimenta aparatul birocratic.

Ca să pricepem cu adevărat

• Ești politician/șef de instituție? Aici e trofeul: ba că ești progresist, ba că ești eficient, ba că ești modern.
• În realitate, ești un fals măreț, în pielea unui exemplar de poster decorativ.

Statul trebuie să:

– oprească imediat aceste cheltuieli fără logică
– expună tot inventarul de achiziții opace
– impună control real, nu simbolic

Reflectare tristă

România are nevoie de revenire la esență, nu de recursuri extravagante.
Dacă te bagi cu cravașa pe un cal deja mort, nu îl readuci la viață.