Curtea de Conturi demască „bugetul paralel”, șmecheria inventată de Guvern pentru alocarea banilor din pix

În Raportul Public al Autorității de Audit pe anul 2023, Curtea de Conturi a României scoate în evidență o serie de practici îngrijorătoare în gestionarea Fondului de rezervă bugetară (FRB). Conform auditorilor, acesta a fost folosit, mai degrabă, ca un instrument de finanțare discreționară – un adevărat buget paralel, alături de lipsa transparenței în execuția bugetului de stat.

Fondul de rezervă – folosit cu derogări și fără criterii clare

Raportul relevă faptul că „cea mai mare parte a finanțărilor din FRB realizate în anul 2023 s‑au făcut cu derogări de la prevederile Legii nr. 500/2002… Nu există criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din Fondul de rezervă bugetară, exclusiv pentru destinații care țin de imprevizibilitate și urgență.”

Aceasta indică o utilizare a fondului fără control, în afara cadrului legal, ceea ce înseamnă că FRB nu mai servește doar pentru situații excepționale, ci devine un instrument de finanțare cu alocări arbitrare.

FRB ca mecanism de redistribuire – fără rectificare bugetară

Curtea constată că „FRB a fost utilizat drept instrument prin care s‑au redistribuit resursele necheltuite ale ordonatorilor principali de credite către domenii care solicitau finanțare, fără a se apela la rectificări bugetare, fiind ignorată esența modului de funcționare a FRB”.

Este semnalată astfel devierea de la scopul legal al fondului, care trebuie folosit „în ultimă instanță”, numai după epuizarea altor surse de finanțare.

14:14, 16.05.2025 • Energie

Guvernul interimar continuă moda ”bugetului paralel”! Unde se vor duce 420 milioane de lei

Alocări record – dar opace

FRB a atins un nivel record: 31,9 miliarde lei, folosiți în 2023. Curtea subliniază că aceste sume au fost direcționate către diverse entități – de la proiecte locale din județul Gorj, afectate de cutremure, până la investiții gestionate de MMAP – fără justificări transparente privind urgența și modul de selecție.

Incoerență în execuția bugetară – 27 miliarde lei „dispărute” din raportări

Auditorii menționează că contul general anual de execuție nu include integral încasările și plățile din sursele F, H, I și J. Mai concret, necuprinderea în contabilitatea oficială a echivalează cu omiterea a „încasări în valoare de 26.964.986 mii lei și plăți de 26.787.363 mii lei”.

Aceste cifre relevante – aproape 27 miliarde lei – sunt raportate în sistemul Forexebug, dar nu apar în contul Guvernului, afectând grav transparența și acuratețea execuției bugetare.

Aceste sume nu sunt neapărat „dispărute” în sensul că ar fi furate sau pierdute fizic, ci mai degrabă omise din raportările contabile oficiale care ar trebui să ofere o imagine completă a finanțelor statului. Practic, ele apar în sistemul intern de raportare (Forexebug), dar nu sunt integrate în documentul public care prezintă execuția bugetară generală.

De ce este problematic acest lucru?

• Lipsa transparenței: Cetățenii și instituțiile nu pot vedea o imagine clară și completă a modului în care sunt gestionate resursele publice.
• Incoerență: Există o discrepanță între datele interne și cele oficiale, ceea ce poate duce la neîncredere.
• Dificultăți în audit: Este mult mai greu de verificat și de controlat modul în care sunt cheltuiți banii dacă nu sunt incluși în raportările standard.

Ce sunt sursele F, H, I și J?

În sistemul bugetar românesc, sursele F, H, I și J reprezintă categorii distincte de finanțare, care nu provin direct din bugetul de stat, dar sunt utilizate de instituții publice pentru diverse activități. Aceste surse sunt extrabugetare și nu sunt întotdeauna reflectate în contul general anual al execuției bugetare, ceea ce afectează transparența finanțelor publice.

Sursa F – Venituri proprii

Finanțare din taxe, tarife sau alte venituri generate de instituții publice (ex: universități, spitale, muzee). Aceste fonduri sunt colectate și cheltuite de instituții fără a trece prin bugetul de stat.

Sursa H – Activități autofinanțate

Venituri provenite din activități economice desfășurate de instituții publice (ex: ateliere, edituri, tipografii). Sunt fonduri separate de bugetul clasic și gestionate intern.

Sursa I – Subvenții pentru instituții autofinanțate

Sunt bani de la bugetul de stat alocați punctual instituțiilor care, în general, se finanțează din venituri proprii (ex: sprijin pentru universități sau institute de cercetare).

Sursa J – Fonduri europene nerambursabile

Fonduri externe, în special de la Uniunea Europeană, folosite pentru proiecte de dezvoltare (infrastructură, digitalizare, educație etc.). Nu sunt incluse în bugetul național, dar sunt gestionate de stat.

Tratare inegală a instituțiilor – inconsistență și dezavantaj

Raportul ridică semne de întrebare privind selectivitatea: unele instituții similare sunt incluse în raportări, altele nu. Spre exemplu, Universitatea Națională de Apărare „Carol I” este reflectată în contul general, în timp ce Academia de Poliție „Ioan Cuza” – nu. Similar, spitalele din subordinea Ministerului Sănătății sunt excluse, iar cele aparținând MApN sunt incluse.

Această practică pune sub semnul întrebării echitatea, coerența și transparența tratamentului instituțional.

Bugete excluse din Legea bugetului – goluri legislative

Fondul de rezervă nu este singurul caz. Raportul constată că în legea bugetară anuală nu sunt incluse bugetele instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, bugetul aferent privatizărilor, al Fondului pentru Mediu sau al Trezoreriei Statului.

Consecința este o reducere substanțială a vizibilității publice asupra structurii și execuției întregului aparat bugetar al statului.

Recomandarea: reglementare legislativă pentru incluzivitate și transparență

Curtea a propus modificarea Legii bugetului anual astfel încât să includă toate sursele de finanțare – instituții autofinanțate, autonome, privatizare, mediu și Trezorerie – pentru a asigura un cont general anual cât mai complet și coerent

Concluzii referitoare la utilizarea FRB în anul 2023:

• Suma de 31.923.949 mii lei alocată în anul 2023 prin hotărâri ale Guvernului reprezintă cea mai mare suma distribuită din FRB în comparație cu toate exercițiile financiare precedente.
• Cea mai mare parte a finanțărilor din FRB realizate în anul 2023 s-au făcut cu derogări de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
• Nu există criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din Fondul de rezervă bugetară, exclusiv pentru destinații care țin de imprevizibilitatea și urgența unor situații care nu pot fi prevăzute în procesul bugetar de stabilire a alocărilor bugetare.
• În anul 2023, FRB a fost utilizat drept instrument prin care s-au redistribuit resursele necheltuite ale ordonatorilor principali de credite către domenii care solicitau finanțare, fără a se apela la rectificări bugetare, fiind ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei
program/obiectiv/acțiuni.