Radiografia unei catastrofe fiscale: ANAF, incapabilă să-și administreze propriile probleme

Publicat: 11 iul. 2025, 14:33, de Cristian Matache, în Dezvăluiri , ? cititori
Radiografia unei catastrofe fiscale: ANAF, incapabilă să-și administreze propriile probleme

Raportul Public al Autorității de Audit pe anul 2023 al Curții de Conturi evidențiază o serie de deficiențe grave în activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care riscă să afecteze serios eficiența colectării veniturilor bugetare și modernizarea instituției. De la lipsa unei strategii digitale clare, la inactivitatea organelor de conducere și insuficiența controalelor în domeniul riscurilor fiscale, documentul scoate în evidență blocaje și neglijențe ce pot pune în pericol funcționarea corectă a instituției.

Lipsa aprobării Strategiei Digitale ANAF 2021-2025 – o frână pentru modernizare

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este neaprobarea Strategiei Digitale ANAF 2021-2025, un document esențial pentru dezvoltarea serviciilor digitale ale instituției. Strategia trebuia să stabilească direcțiile de digitalizare, precum implementarea serviciilor online, automatizarea proceselor și consolidarea securității cibernetice.

Raportul menționează că „Direcția responsabilă nu a transmis documentația pentru aprobarea strategiei, ceea ce a condus la neadoptarea oficială a acesteia”. Fără această aprobare, proiectele digitale au rămas blocate, afectând negativ eficiența în colectarea taxelor și interacțiunea cu contribuabilii.

„Lipsa unui cadru strategic clar împiedică dezvoltarea proiectelor digitale, cu efect direct asupra reducerii birocrației și creșterii competitivității ANAF în relația cu contribuabilii”, avertizează raportul.

Inactivitatea Comitetului de Management – un vid în deciziile strategice

Un alt punct critic este legat de funcționarea Comitetului de Management, forul decizional strategic al ANAF. Documentul arată că în anul 2023 „Comitetul nu s-a întrunit deloc, iar strategiile sectoriale nu au fost dezbătute și aprobate”.

Această lipsă a ședințelor a generat o „lipsă de coordonare și transparență”, după cum subliniază raportul. Fără un control riguros și prioritizare clară, proiectele riscă să fie implementate haotic, cu risipa resurselor și slăbirea rezultatelor.

Deficiențe în analiza și gestionarea riscurilor fiscale

Direcția Generală de Management al Riscului, responsabilă cu analiza riscurilor fiscale și identificarea potențialelor fraude, a înregistrat deficiențe majore. Raportul arată că „nu s-au realizat analize esențiale în 2023, cum ar fi evaluarea contribuabililor mijlocii sau a celor cu rambursări TVA suspecte”.

Consecințele sunt grave: „Se pierd oportunități importante pentru detectarea fraudelor, crescând riscul ca firme cu potențial risc să nu fie monitorizate corespunzător, afectând astfel bugetul statului”.

Sediile fiscale comune – potențială „fabrică” de firme fantomă

Un fenomen periculos semnalat este existența a mii de firme cu aceeași adresă fiscală, uneori în același apartament sau spațiu restrâns. Curtea de Conturi notează că „nu au fost efectuate verificări adecvate pentru a determina realitatea activității acestor firme”.

Acest lucru poate ascunde evaziunea fiscală mascată prin firme fantomă. „Fără controale riguroase, aceste entități pot funcționa fără să plătească taxe sau pot fi utilizate în scheme frauduloase”, avertizează raportul.

Înregistrări contabile incorecte și lipsa transparenței financiare

Veniturile raportate de ANAF au fost înregistrate necorespunzător în contabilitate, conform raportului: „Contabilitatea neconformă afectează corectitudinea rapoartelor financiare și transparența instituției”.

Astfel, deciziile financiare bazate pe aceste date pot fi eronate, iar imaginea instituției poate fi afectată de „dezechilibre sau pierderi fictive”, ceea ce poate influența negativ gestionarea bugetului și a controlului intern.

Proceduri neclare în gestionarea debitelor din sentințe penale

ANAF se confruntă cu un alt blocaj în administrarea debitelor provenite din sentințe penale (confiscări, amenzi). Raportul semnalează „lipsa unei proceduri clare și a unei evidențe centralizate pentru aceste debite”, fapt ce poate conduce la „pierderi financiare prin neîncasarea sau gestionarea defectuoasă a creanțelor”.

Gap-ul de TVA – o problemă persistentă

Estimarea gap-ului de TVA, diferența dintre TVA-ul datorat și cel colectat, este o activitate esențială pentru eficientizarea politicii fiscale. Raportul arată că „estimările realizate sunt insuficiente, iar lipsa unei analize detaliate împiedică luarea unor măsuri eficiente”.

Datele arată că în 2022 gap-ul de TVA era de peste 30%, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a TVA-ului nu a fost colectată. „Această situație afectează în mod direct veniturile bugetare și permite fraudarea sistemului”, subliniază raportul. Deși Comisia Europeană a raportat o ușoară îmbunătățire, Curtea de Conturi insistă că este nevoie de un efort susținut pentru reducerea acestui gap.

Neconformitățile constatate de Curte au fost, în principal, următoarele:

ANAF – aparat central

• Strategia digitală a ANAF 2021-2025 nu a fost aprobată, în contextul în care Direcția Generală Unitatea de Management al Informației, în calitate de direcție inițiatoare a acestei strategii, nu a înaintat conducerii ANAF ordinul/nota de inițiere a proiectului privind strategia sectorială și nu a elaborat ordinul/nota de aprobare în vederea avizării/aprobării.

• În anul 2023 nu au fost organizate întâlniri ale Comitetului de Management, al cărui rol era de a lua decizii cu privire la aspecte-cheie legate de strategiile și operațiunile ANAF, la nivel național și regional:
   – De la nivelul membrilor Comitetului de Management nu a existat nicio solicitare de întrunire în anul 2023, în contextul în care se aflau în derulare Strategia ANAF 2021-2024, alte patru strategii sectoriale, precum și o serie de documente programatice30, iar în machetele de monitorizare a acestora s-au regăsit o serie de probleme pe care structurile responsabile le-au întâmpinat în procesul de implementare.
   – Niciuna dintre strategiile sectoriale elaborate la nivelul ANAF31 nu a fost pusă pe ordinea de zi a Comitetului de Management, așa cum a fost prevăzut în procedura de sistem privind aprobarea strategiilor sectoriale.
   – Singura strategie prezentată în cadrul Comitetului de Management a fost Strategia ANAF 2021-2024, în data de 20 mai 2021, aceasta fiind și ultima dată când a fost întrunit Comitetul de Management.

• Nu au fost realizate o serie de activități prevăzute în programul de activitate aferent anului 2023 al Direcției Generale de Management al Riscului, respectiv:
   – analiza contribuabililor mijlocii administrați de DGRFP București, analiza contribuabililor care au solicitat la rambursare soldul sumei negative de TVA pentru anul 2020;
   – analiza de risc pentru identificarea contribuabililor care prezintă risc fiscal;
   – elaborarea Strategiei de management a riscurilor de neconformare la nivelul ANAF;
   – neanalizarea/neinvestigarea, de către structurile ANAF cu atribuții în analiza riscului fiscal, a situației contribuabililor care îşi au sediile fiscale înregistrate la aceeași adresă și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat.

                         ▪ În România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care îşi au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513 companii, cu datorii totale cumulate de 29.666.938 mii lei.
                         ▪ Au fost identificate 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 de firme pe aceeași locație.

Deși organele de control fiscal au efectuat în anul 2023 diverse verificări la unele dintre aceste adrese, nu au fost valorificate sau măcar analizate riscurile fiscale ce țin de împrejurarea desfășurării activității într-un sediu la care funcționează un număr foarte mare de firme. În cea mai mare parte, verificările au fost finalizate fără nicio constatare și fără a se semnala de către echipele de inspecție antifraudă această situație ce ar trebui investigată suplimentar.

Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale cu atribuții în domeniul stabilirii riscului fiscal.

Analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite ANAF să identifice acele grupuri formate din juriști, contabili, consultanți fiscali, specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a „îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind astfel de orice eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale.

Identificarea și cunoașterea acestor adevărate „cuiburi” sau „incubatoare” de firme ce îşi au sediul înregistrat la aceeași adresă, precum și a persoanelor care oferă aceste servicii de găzduire și transfer al acțiunilor/părților sociale către alte persoane fizice greu identificabile vor permite organelor fiscale să întreprindă măsuri legale cu eficiență sporită pe linia luptei împotriva evaziunii fiscale și a recuperării creanțelor bugetare.

Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale, care au o existență ce ar trebui să ridice semne de întrebare organelor fiscale prin riscul determinat de funcționarea „la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică, dețin un cod valabil de TVA și fac parte din circuitele de deductibilitate a TVA, având o influență semnificativă în economia TVA.

În situațiile financiare aferente anului 2023 ale ANAF au fost raportate unele venituri încasate care nu au fost înregistrate în conturile corespunzătoare de venituri.

La nivelul Serviciului executare silită cazuri speciale din cadrul DGRFP București nu există o procedură operațională cu privire la înregistrarea debitelor provenite din sentințe penale în evidența analitică pe plătitori persoane fizice și în evidența contabilă a creanțelor bugetare provenite din sentințe penale. De asemenea, aplicația informatică nu este complet operațională, astfel încât să permită centralizarea debitelor din sentințe penale, a încasărilor și sumelor rămase de recuperat la bugetul de stat.

Din analiza activității de estimare a gap-ului de TVA la nivelul ANAF a rezultat necesitatea dezvoltării de către ANAF/MF a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacității administrației fiscale din România de reducere a gap-ului de TVA prin identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, prin luarea măsurilor administrative în scopul creșterii gradului de conformare fiscală a contribuabililor, precum și prin identificarea măsurilor de politică fiscală ce pot fi ajustate.
Dezvoltarea de către ANAF/MF a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale va permite asigurarea capacității instituționale a ministerului de a susține o colaborare eficientă cu structurile din cadrul CE care sunt implicate în evaluarea decalajului de conformitate cu TVA al statelor membre.
Metodologiile utilizate de CE și de Fondul Monetar Internațional relevă, totodată, importanța componentei de politică fiscală ce afectează semnificativ gap-ul de TVA în România, date fiind facilitățile existente în legislația TVA, ce determină decalaje TVA rezultate din utilizarea unor scutiri de taxă sau a unor cote reduse de TVA, aplicarea scutirilor de taxă etc.
Raportul privind decalajele de conformitate cu TVA publicat de CE în decembrie 2024 relevă faptul că România a înregistrat o îmbunătățire a indicatorului pentru anul 2022, acesta coborând la 30,6% față de 34,8%, cât a înregistrat în anul 2021.