ONJN, o gaură neagră a bugetului: 78,9 milioane lei pierduți și control zero în jocurile de noroc online!

Curtea de Conturi a României a dezvăluit deficiențe majore în gestionarea și controlul industriei jocurilor de noroc, în special în sectorul jocurilor la distanță.

Raportul de audit pe 2023 relevă că Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a reușit să colecteze peste 78,8 milioane lei reprezentând taxe de autorizare neplătite de către operatorii de jocuri de noroc online în perioada 2022-2023, sumă căreia i se adaugă accesorii de aproape 37,2 milioane lei, constând în dobânzi și penalități.

”În urma aplicării procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță și a comparării rezultatului obținut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea a constatat diferențe de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului (venituri suplimentare), în
valoare totală de 78.863 mii lei. Din această sumă, 66.267 mii lei sunt aferente anului 2022, iar 12.596 mii lei sunt aferente anului 2023. La acestea se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024, în valoare totală de 37.182 mii lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436 mii lei și penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.746 mii lei), conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare”, se spune în raport.

Aceste cifre, însoțite de o serie de neconformități sistemice, indică o incapacitate structurală a ONJN de a-și îndeplini atribuțiile de reglementare, monitorizare și control, punând în pericol bugetul consolidat al statului.

Neconformități sistematice și proceduri neactualizate

Raportul Curții de Conturi constată că procedurile operaționale ale ONJN, aplicabile activității de autorizare a jocurilor de noroc, nu au fost actualizate din 2018, ceea ce afectează direct eficiența și legalitatea procesului de autorizare. „Procedurile rămân în vigoare în forma stabilită acum cinci ani, fără a ține cont de evoluția sectorului sau de noile riscuri apărute”, se arată în document.

06:54, 07.07.2025 • ECONOMIE

Impozitul pentru jocuri de noroc, modificat de la 10% la 4%. Ministru: Nu este subiectul închis

21:49, 10.06.2025 • POLITICĂ

Senatul dă undă verde măsurilor anti-jocuri de noroc: autoexcludere digitală și consiliere obligatorie

Mai grav, ONJN a permis desfășurarea activității unor operatori online fără ca aceștia să respecte o condiție esențială impusă de lege: instalarea unui terminal securizat la sediul ONJN pentru accesul neîntrerupt la serverele operatorilor, care să asigure monitorizarea corectă a activității acestora. Raportul menționează clar că „nerespectarea acestei obligații ar fi trebuit să conducă la revocarea licenței”.

Lipsa monitorizării și controalelor efective

Auditul subliniază faptul că ONJN nu a exercitat niciodată monitorizarea și controlul efectiv asupra organizatorilor de jocuri de noroc la distanță, o activitate fundamentală prevăzută de lege. Curtea arată că „datele stocate pe serverele în oglindă și pe serverele de siguranță nu au fost analizate, iar raportările lunare ale operatorilor nu au fost verificate pentru corectitudine”.

Ca urmare, au fost descoperite diferențe semnificative între taxele declarate și cele calculate corect, ceea ce a dus la neplata unor sume importante către bugetul de stat.

Riscuri fiscale neinvestigate, pierderi potențiale uriașe

Curtea avertizează asupra unor riscuri fiscale majore generate de posibilitatea operatorilor de a seta valorile RTP („Return To Player” – rata de întoarcere la jucător) la niveluri mai mici decât cele declarate, ceea ce ar reduce artificial taxele de autorizare datorate.

Astfel, raportul estimează că aceste diferențe neîncasate ar putea atinge niveluri de până la 1,8 miliarde lei în 2023 și peste un miliard de lei în anii precedenți, cifre care depășesc cu mult sumele deja identificate.

Accesul la date compromis și lipsa controalelor în 2023

Raportul arată și faptul că ONJN a pierdut accesul la datele operatorilor care și-au încetat activitatea sau cărora le-au fost revocate licențele, deoarece nu a descărcat în prealabil datele de pe serverele acestora. „Această situație face imposibilă verificarea realității și conformității indicatorilor financiari declarați”, se subliniază.

În plus, în 2023 nu au fost efectuate controale la operatorii de jocuri de noroc la distanță, în pofida faptului că această deficiență persistă de mai mulți ani, iar conducerea ONJN nu a luat măsuri pentru remediere.

Deficiențe majore și în protecția jucătorilor

Raportul relevă și lipsa unor activități esențiale de prevenire a dependenței de jocuri de noroc sau de protecție a minorilor și altor grupuri vulnerabile. „În anul 2023, nu au fost derulate programe de prevenire, campanii de informare sau infrastructura IT necesară unei baze de date naționale pentru combaterea dependenței”, notează auditorii.

Diferențe fiscale între jucătorii online și cei tradiționali

O altă problemă identificată se referă la diferențele de tratament fiscal dintre jucătorii de jocuri online și cei care participă la jocuri tradiționale, care creează un dezechilibru și potențiale pierderi fiscale. Jucătorii online nu sunt obligați să declare și să plătească impozitul decât în momentul retragerii fondurilor, în timp ce jucătorii tradiționali datorează impozit pe venitul brut obținut.

În perioada auditului realizat de Curtea de Conturi, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a fost condus de Mihail Silviu-Pocora, în calitate de vicepreședinte, care a exercitat atribuțiile președintelui interimar. Ulterior, în decembrie 2023, Cristian Pascu a fost numit președinte al ONJN, însă a fost revocat din funcție după două zile, în aprilie 2024.