Propunere radicală: Mai puține zile libere pentru a „salva economia”: o sărbătoare legală e în pericol
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/muncitor-canicula-shutterstock_2465936279.jpg)
Președintele Camerei Germane de Industrie și Comerț (DIHK), Peter Adrian, a declanșat o dezbatere aprinsă în spațiul public după ce a sugerat eliminarea unei zile libere – în special a celei de Rusalii – ca soluție simbolică pentru stimularea economiei.
Declarația lui Adrian despre eliminarea unor zile libere, făcută într-un interviu acordat publicației Bild-Zeitung, nu a fost o simplă opinie personală, ci reflectă o tendință tot mai accentuată în rândul liderilor economici din Germania, care cer reforme urgente pentru a opri stagnarea economică. În opinia acestora, revizuirea structurii timpului de lucru, inclusiv reducerea sărbătorilor legale, ar putea contribui la relansarea productivității și competitivității.
De ce acum? Economia germană, în derivă
Contextul este esențial. Economia germană suferă de pe urma unor probleme structurale: costuri mari cu energia, birocrație greoaie, lipsa forței de muncă specializate și o scădere vizibilă a competitivității pe plan internațional. În acest peisaj, tot mai multe voci din mediul de afaceri propun extinderea timpului efectiv de muncă al angajaților.
Peter Adrian aduce și un argument statistic: un german muncește în medie 1.350 de ore pe an, cu aproximativ 400 de ore mai puțin decât media țărilor membre OCDE. Din această perspectivă, renunțarea la o zi liberă – cum ar fi Rusaliile – ar putea reprezenta, simbolic și practic, un pas în direcția creșterii productivității.
Liderii din industrie, de acord cu măsura
Adrian nu este singurul care susține această idee. Mai mulți reprezentanți ai mediului corporatist au exprimat sprijin pentru reducerea numărului de sărbători legale. Wolfram Hatz, președintele Asociației Economice Bavareze (vbw), a propus chiar eliminarea a „una sau mai multe” zile libere, cu o singură excepție clară: 1 Mai, Ziua Muncii, considerată simbolic intangibilă.
Și alte figuri influente, precum Rainer Neske, directorul general al Landesbank Baden-Württemberg (LBBW), sau Clemens Fuest de la Institutul Ifo, au pledat pentru o reformă a timpului de muncă, în linie cu nevoile economiei globale.
Contrapunctul economiștilor: o soluție superficială
Totuși, nu toată lumea este de acord cu această abordare. Economiști de renume, precum Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), critică ferm propunerea. Într-o analiză publicată recent, Fratzscher avertizează că ideea conform căreia angajații germani ar fi „leneși” reflectă o „ignoranță periculoasă” în privința realității economice și a modului în care funcționează piața muncii moderne.
Potrivit lui Fratzscher, problema nu este numărul zilelor libere, ci distribuția inegală a timpului de muncă în funcție de regiune, sector economic sau model de angajare. Ca argument, el oferă exemplul Bavariei – landul cu cele mai multe sărbători legale din Germania (13 pe an), dar care are unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor din țară. Aceasta arată, spune economistul, că nu există o relație directă între zilele libere și performanța economică.
O dezbatere care reîncălzește teme vechi
Subiectul reducerii sărbătorilor legale nu este nou în Germania. De-a lungul anilor, propuneri similare au reapărut periodic, mai ales în momente de criză economică sau în contextul unor reforme fiscale. Însă ceea ce face ca discuția actuală să capete mai multă greutate este starea tensionată a economiei și presiunea tot mai mare asupra clasei de mijloc și a antreprenorilor mici și mijlocii.
Mulți germani privesc cu suspiciune astfel de inițiative, văzând în ele o încercare de a transfera costurile problemelor structurale asupra angajaților. Sindicatele sunt deja în alertă și au anunțat că se opun categoric oricărei măsuri care ar duce la diminuarea drepturilor sociale câștigate în ultimele decenii.
Deși propunerea lui Peter Adrian nu are deocamdată statut oficial și nu s-a concretizat într-un proiect legislativ, ea reflectă o schimbare de ton în discursul public economic din Germania. Într-o perioadă în care guvernul federal este presat să ia măsuri rapide pentru redresarea economiei, astfel de idei ar putea deveni tot mai frecvente, scrie ziarul german Merkur.