Veniturile medii în Europa. România, la coada clasamentului, cu taxe mari și sprijin social redus
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Veniturile-medii-in-Europa.-Romania-la-coada-clasamentului-cu-taxe-mari-si-sprijin-social-redus.jpg)
Un clasament special pentru veniturile medii în Europa evidențiază decalajele majore dintre Vest și Est, unde România rămâne în urmă nu doar prin nivelul salariilor brute, ci și prin impozitarea ridicată și lipsa unor măsuri eficiente de sprijin social. Deși familiile muncesc mult, păstrează mai puțin în buzunar comparativ cu cetățenii din statele occidentale, conform Puterea Financiară.
Veniturile medii în Europa- Elveția, lider absolut
Potrivit unei analize Visual Capitalist, bazată pe date Eurostat din 2024, Elveția ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește veniturile anuale ale unei familii cu doi copii și doi adulți angajați. În medie, o astfel de familie a avut un venit brut de 208.755 de euro, iar după taxe și contribuții a rămas cu 178.553 de euro – adică 86% din suma inițială.
Performanța Elveției este posibilă datorită unui sistem fiscal bine calibrat și politicilor eficiente de susținere a familiei, cum ar fi subvențiile pentru îngrijirea copiilor, alocațiile generoase și deducerile consistente din venit. Chiar dacă impozitele nu sunt neglijabile, impactul lor asupra venitului real este mult diminuat prin redistribuire și sprijin social.
România, spre coada clasamentului: doar 67% din venitul brut ajunge în buzunarele familiilor
În România, o familie cu o configurație similară a obținut un venit brut anual de 40.116 euro, însă după impozitare și contribuții a rămas cu doar 26.766 de euro – aproximativ 67% din venit. Același procent a fost raportat și în Lituania, deși ambele țări aplică o cotă unică de impozitare.
Această situație aparent paradoxală este explicată de o analiză a Fondului Monetar Internațional, care subliniază că redistribuirea veniturilor în aceste state este ineficientă. În loc să reducă inegalitățile, sistemele fiscale ajung să afecteze tocmai categoriile vulnerabile. Persoanele cu venituri mici plătesc adesea mai mult, prin taxe indirecte sau contribuții fixe, decât primesc înapoi prin servicii publice sau ajutoare.
Analiza evidențiază lipsa unui sistem fiscal progresiv în Europa de Est, în contrast cu țările din Vest, unde fiscalitatea este însoțită de servicii publice de calitate și un sprijin social consistent. În România, veniturile mici sunt afectate disproporționat, iar lipsa unor compensații eficiente, precum alocații adecvate sau deduceri fiscale, accentuează dificultățile economice.