PAC și Coeziunea, separat sau împreună? Cu o zi înainte, negocierile PE cu Comisia, sub semnul întrebării

Comisia Europeană va prezenta, miercuri, 16 iulie, proiectul privind bugetul multianual al Uniunii Europene după 2027. Parlamentul European respinge categoric intenția Comisiei Europene de a comasa Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune într-un fond unic, fără bugete și baze legale distincte. Negociatorul-șef al bugetului UE, eurodeputatul Siegfried Mureșan, a declarat că o astfel de abordare ar slăbi grav cele două politici fundamentale ale Uniunii Europene și ar compromite obiectivele acestora.

Avertisment direct către Comisia Europeană

Potrivit lui Mureșan, Comisia Europeană a negat inițial intențiile de comasare, dar ulterior și-a continuat demersurile, ceea ce a condus la o deteriorare serioasă a încrederii dintre Parlamentul European și executivul european. „Știm între timp că intenția Comisiei Europene a fost de a dilua, de a slăbi Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, de a le transforma într-un fond comun european, fără bugete separate, fără o bază legală individuală,” a subliniat europarlamentarul român.

Poziția clară a Parlamentului: politici separate, bugete separate

Parlamentul European insistă pe păstrarea identității și independenței fiecărei politici: PAC și Coeziune trebuie să rămână politici distincte, cu bugete și baze legale separate. „Astfel încât ambele politici să poată fi continuate cu ușurință și să fie ușor de identificat de către beneficiari,” a argumentat Mureșan.

Exclusiv

15:10 • POLITICĂ

Bani noi pentru Europa: taxe pe importuri și giganți tech, propuse ca surse de venit

Exclusiv

17:44, 07.07.2025 • POLITICĂ

„Parlamentul European susține prelungirea PNRR cu 18 luni, Comisia Europeană ezită”, spune Siegfried Mureșan

În privința politicii de coeziune, acesta a reiterat că obiectivul principal rămâne convergența – reducerea discrepanțelor dintre regiunile europene – și sprijinirea în special a regiunilor mai puțin dezvoltate, multe dintre ele aflate în România.

Regiunile trebuie să joace un rol central

Un alt punct ferm susținut de Parlament este păstrarea unui rol puternic al regiunilor în gestionarea fondurilor europene. Mureșan a atras atenția că centralizarea fondurilor la nivel național ar încetini absorbția și ar reduce eficiența proiectelor. „La nivel regional se cunosc mai bine nevoile de investiții, iar absorbția cu participarea actorilor locali este mai rapidă decât absorbția împotriva voinței lor,” a afirmat el.

În sprijinul acestui punct de vedere, europarlamentarul a adus exemplul programelor regionale din România, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, care funcționează mai eficient decât cele centralizate.

Avertisment ferm: fără respectarea acestor condiții, nu vor exista negocieri

Parlamentul European este pregătit să refuze orice propunere care nu respectă aceste principii esențiale. „Dacă Comisia Europeană ignoră aceste solicitări, nu vom începe negocierile,” a spus Mureșan, adăugând că există disponibilitate de a discuta forme de planificare națională doar dacă sunt respectate separarea clară a politicilor, alocarea bugetară distinctă și rolul garantat al regiunilor.

Propunerea Comisiei trebuie revizuită

Siegfried Mureșan s-a arătat optimist că, în urma reacțiilor ferme din partea Parlamentului, Comisia Europeană va renunța la ideea comasării celor două politici. „Cred că în cele din urmă, Comisia a înțeles cât de greșită ar fi fost propunerea sa inițială – nu ar fi fost acceptată nici de statele membre, nici de Parlament, nici de regiuni și nici de beneficiarii fondurilor europene.”

Bugetul Uniunii Europene întotdeauna a organizat pe o perioadă de 7 ani, fiindcă marile proiecte de infrastructură au nevoie de o planificare și execuție multianuală. Fiindcă fermierii, cercetătorii, etc. au nevoie a-și face planurile de investiții, au nevoie de certitudine pe termen lung pentru a ști câte fonduri europene vin, în ce condiții și pe ce tipuri de proiecte ne aflăm în momentul de față.

În exercițiul bugetar 2021-2027, decis în anul 2020, România are alocată pentru această perioadă 2021-2027 peste 46 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, asta însemnând peste 16% din PIB-ul României. Asta pe lângă banii din PNRR, de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Până în prezent, România a contribuit cu aproximativ 34 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și a absorbit 103 miliarde euro.

Cifrele actualizate la zi arată că am plătit 34 mld., am absorbit 103 miliarde. Deci, am absorbit cu 69 de miliarde de euro mai mult decât am contribuit, de trei ori mai multe fonduri decât am contribuit.